Și nu este deloc întâmplător faptul că în comentariile oficialilor moldoveni, inclusiv a premierului, s-a simțit o notă de nedumerire în legătură cu ceea ce se întâmplă.

Moldova este o țară mică și săracă de la periferia Europei, iar cei care o reprezintă își dau seama perfect de acest lucru. Ei nu pot să nu conștientizeze cât de insignifiant este locul pe care-l ocupă țara la scara și în ierarhia europeană.

Nenorocitele 100 de milioane de euro din cauza cărora s-a declanșat toată gâlceava este, să recunoaștem, o cifră derizorie în contextul sumelor colosale pe care dispune Bruxellesul.
Am putea aminti doar de modul în care UE „negociază” ieșirea Marii Britanii din cadrul comunității, astfel că ministrul pentru Brexit, David Davis, chiar s-a văzut nevoit să-și dea demisia, existând pericolul unei crize guvernamentale în Regatul Unit. Însă acolo sunt în joc miliarde și chiar trilioane de euro și lire sterline.

Chiar și vecina Moldovei, Ucraina, se află într-un anumit sens într-o situație mai onorabilă. Instituțiile internaționale tărăgănează lucrurile și în cazul acesteia, însă acolo cel puțin este vorba de miliarde.

În acest caz însă, din cauza unor sume jignitor de mici, Moldova este obligată să demonstreze o adevărată „acrobație” politică. Iar după mai bine de jumătate de an de tergiversări și îndeplinirea de către Chișinău a unei liste de 28 de condiții, chestiune a fost suspendată pentru că Bruxellesul a fost nemulțumit de coliziunea iscată în jurul alegerilor primarului capitalei Moldovei.

Situația este ușor comică deoarece în acest conflict s-au luat la ceartă forțele proeuropene din Moldova, obișnuit să apeleze la Bruxelles în orice situație. În cazul de față însă, indiscutabil, este vorba de o problemă politică internă a Moldovei pe care țara trebuie să și-o soluționeze singură.

În acest sens, trebuie să-i dăm dreptate prim-ministrului Moldovei, Pavel Filip, ale cărui comentarii în această chestiune arată aproape ca o răzvrătire. Astfel, prim-ministrul a specificat că „rezoluția privind stoparea finanțării este una politică și nu are nicio legătură cu evaluarea activității Guvernului.”