Un nou studiu național, lansat de UN Women Moldova, arată că 8 din 10 candidate la alegerile parlamentare au fost supuse diferitor forme de violență, în special abuzurilor psihologice și celor din mediul online, în timpul campaniei electorale. Raportul, intitulat „Prețul participării: Experiența  candidatelor în alegerile parlamentare din 2025 în Republica Moldova”, dezvăluie astfel că Violența Împotriva Femeilor în Politică (VÎFP) este o problemă sistemică ce afectează democrația din Moldova.

Studiul confirmă faptul că VÎFP rămâne o barieră cheie în calea participării depline a femeilor la luarea deciziilor, urmărind să le reducă la tăcere și să le submineze puterea politică.

Abuzurile psihologice și cele din mediul online, cele mai frecvente

Studiul subliniază prevalența ridicată a violenței psihologice și digitale – incluzând intimidarea, hărțuirea și amenințările – ca fiind principalele forme de violență. Mediul online s-a evidențiat ca fiind cel mai periculos loc, cu comentarii care utilizează frecvent un limbaj sexist și stereotipic pentru a submina candidatele. Acest tip de violență nu doar descurajează implicarea și sporește reprezentarea inegală, dar constituie și o amenințare directă la adresa integrității procesului electoral în sine.

Amploarea ascunsă: Raportare scăzută în pofida prevalenței ridicate

A fost dezvăluită o discrepanță uriașă între prevalența violenței și tendința de a o raporta. Deși incidentele au fost extrem de frecvente, doar 36% dintre candidate le-au raportat prin canale oficiale sau neoficiale. Chiar și mai puține, doar 15%, au ales să vorbească public despre experiențele lor. Fără mecanisme eficiente de raportare și sancționare, amploarea reală a problemei rămâne ascunsă, limitând drastic răspunsurile instituționale.

Apel la acțiuni urgente

La lansarea raportului au participat reprezentanți și reprezentante de nivel înalt din cadrul Parlamentului, Comisiei Electorale Centrale, comunității internaționale și societății civile pentru a discuta constatările și acțiunile necesare.

Dominika Stojanoska, Reprezentantă de Țară UN Women Moldova, a declarat: Acest raport expune direct o realitate gravă: violența împotriva femeilor în politică a devenit o amenințare tot mai serioasă la adresa democrației și a drepturilor omului. Fără măsuri clare de prevenire și sancționare, consecințele pot fi profunde și greu de ignorat. Avem nevoie, împreună, să construim un spațiu public sigur din punct de vedere politic, echitabil și deschis atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

Maria Tropp, Șefa Secției Cooperare pentru Dezvoltare la Ambasada Suediei, a comentat: Participarea egală a femeilor și bărbaților în politică este esențială pentru o democrație autentică. Violența împotriva femeilor în politică le vizează pe femei nu pentru opiniile lor, ci pur și simplu pentru faptul că sunt femei. Teama de violență sau experiența directă a acesteia le împiedică pe femei să candideze pentru funcții publice, ceea ce afectează calitatea instituțiilor și a proceselor decizionale. Îndemnăm toți actorii relevanți să consolideze cadrele legale și să asigure faptul că femeile pot participa în siguranță și în mod egal la viața politică.

Studiul concluzionează că lupta împotriva acestui fenomen sistemic necesită acțiuni coordonate din partea instituțiilor de stat, a societății civile și a partidelor politice. Raportul vine și cu o serie de recomandări:

Adoptarea, de către partidele politice, a unor mecanisme clare de prevenire, raportare și sancționare pentru a promova spații politice incluzive și echitabile.

Institutirea, de către instituțiile de stat, a unor canale oficiale de raportare funcționale și accesibile, care să asigure siguranța supraviețuitoarelor și tragerea la răspundere a agresorilor.

Studiul se bazează pe datele colectate în perioada octombrie – noiembrie 2025, urmare a unui sondaj realizat în rândul a 104 candidate, precum și în rezultatul a 15 interviuri aprofundate cu acestea. Cercetarea a inclus, de asemenea, 10 interviuri aprofundate cu reprezentanți/te ai/ale instituțiilor de stat și societății civile, precum și o discuție de tip focus-grup cu 10 funcționare electorale.

Studiul este efectuat în baza unei metodologii globale dezvoltată de UN Women, cu sprijinul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi cooperare Internaţională, în cadrul unui parteneriat strategic. Documentul integral va fi disponibil publicului la începutul anului 2026.