ro 
Până în data de 24 ianuarie, președintele Igor Dodon va decide dacă va candida sau nu pe listele PSRM la alegerile parlamentare. El a vorbit recent la un post privat de televiziune despre existența unor riscuri pentru PSRM legate de intenția sa de a candida la funcția de deputat și a invocat prezența mai multor factori politici. Președintele s-a referit în special la agenda vizitelor sale externe.
„În cazul în care voi fi primul pe lista PSRM la alegerile parlamentare, dar noi luăm în serios o asemenea posibilitate pentru a ridica ratingul partidului, în această situație voi fi nevoit să-mi corectez agenda vizitelor externe”, a spus Igor Dodon. El a mai spus că nu va expune partidul la anumite riscuri și va evita personal să se întâlnească cu oficialități de peste hotare. Toate acestea, pentru a omite anumite interpretări legate de influențarea alegerilor din partea factorului extern și implicit riscul excluderii din cursă electorală a partidului.
După 24 februarie, în cazul în care președintele va fi și deputat, va apărea o nouă situație privind compatibilitatea funcțiilor, eventual, limitarea unor prerogative pentru șeful statului.
Adversarilor politici ai PSRM s-ar putea să nu-i placă rezultatele alegerilor. La ora actuală, spun mai mulți experți, Curtea Constituțională poate invalida alegerile în 17 circumscripții uninominale. Prin urmare, democrații ar putea utiliza procedura de invalidare a alegerilor. Care ar fi riscurile?, se întreabă președintele Igor Dodon.
Un risc ar fi, în opinia șefului statului, neînregistrarea candidaților socialiști sau a altor partide din opoziție (se invocă probleme cu certificatul de integritate).
Un alt risc ar fi presiunile care ar putea fi exercitate asupra candidaților opoziției prin intermediul mecanismelor coercitive ale statului.
Un alt element de risc ar fi că după alegeri rezultatele pe unele circumscripții uninominale ar putea fi invalidate în funcție de formarea unei majorități parlamentare confortabile la Chișinău.
Comentatorul politic Roman Mihăeș încearcă să vadă care ar putea să fie relația dintre președintele Republicii și noua majoritate parlamentară după alegeri. Anterior, Igor Dodon a dat de înțeles că după 24 februarie nu va mai tolera o nouă suspendare în cazul în care acest subiect va reveni pe agenda Parlamentului. Totul depinde de contextul politic, spune Mihăeș.
Conform Constituției, după alegeri, președintele are un atu. El va avea o marjă mare de manevră privind numirea candidatului la funcția de premier pentru că el va fi cel care va consulta fracțiunile parlamentare create. Totuși, conform deciziei Curții Constituționale, în cazul formării unei majorități parlamentare, președintele este obligat să numească acel candidat pe care-l va propune majoritatea parlamentară formată. În cazul în care nu se constituie o majoritate parlamentară, ceea ce ar părea mai verosimil, atunci președintele va numi propriul candidat. În această situație, spune expertul, ar putea apărea circumstanțe privind o nouă suspendare a președintelui.
