Pe 16  aprilie a.c., a fost făcut public un sondaj de opinie, realizat de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS-Research”, la comanda Comunității pentru advocacy și politici publice “WatchDog.MD”.

Sondajul conține un șir de întrebări privind preferințele politice ale cetățenilor – nivelul de încredere în lideri politici și preferințele de vot pentru viitoarele alegeri parlamentare și prezidențiale. Întrebările adresate respondenților se concentrează pe aspecte sociale și politice, pe cele privind politica externă, integrarea europeană și alte subiecte. Sondajul include multiple întrebări care vizează impactul dezinformării și propagandei asupra opiniei publice din Republica Moldova. În mod special, se remarcă un impact încă înalt al propagandei Kremlinului pe subiecte care vizează securitatea.

Potrivit sondajului, 41% dintre respondenți consideră că lucrurile în țară se îndreaptă în direcție corectă, iar 45% că în direcție greșită. Percepția optimistă predomină în rândul respondenților vorbitori de limbă română.  Din rândul politicienilor, cel mai înalt nivel de încredere îl are Maia Sandu – 46%, urmată de Ion Ceban cu 37% și Igor Dodon cu 36%. Cel mai înalt nivel de neîncredere îl înregistrează Ilan Șor cu 66%, urmat de Igor Dodon cu 61% și Vladimir Voronin 60% dintre respondenți care spun că nu prea au sau deloc nu au încredere în aceștia. În eventualitatea unor alegeri parlamentare, aproape 72% dintre alegători au expus o opțiune de vot, 7% au spus că nu vor participa la alegeri, alții s-au declarat indeciși sau nu au dorit să răspundă. Conform sondajului, 4 partide au șanse înalte să treacă pragul electoral – PAS (41,5%), PSRM (23%), Șansa (8,5%), PCRM (7%). Autorii îndeamnă presa și comentatorii să fie foarte prudenți în interpretarea acestor date. În cazul alegerilor prezidențiale, lideri detașați ai competiției sunt Maia Sandu (35% din total) și Igor Dodon (16% din total respondenți). În eventualitatea turului doi de scrutin, actuala președintă ar ieși învingătoare în competiție cu Igor Dodon, Ion Ceban sau Irina Vlah.

În cazul desfășurării unui referendum privind aderarea la UE, 56% ar vota pentru, iar 25% ar vota contra, alții se declară indeciși sau spun că nu ar participa. 35% ar vota la un referendum pentru aderarea la Uniunea Euroasiatică, în timp ce 47,5% ar vota contra. Între UE și Uniunea Euroasiatică, 54% ar alege UE și 25% ar alege Uniunea Euroasiatică.

48% dintre respondenți consideră că Rusia este o amenințare la adresa Republicii Moldova, iar această cifră este în creștere ușoară. Pe subiecte de securitate persistă încă influența narativelor propagandei ruse. Spre exemplu aproape 47% consideră că statutul de neutralitate ar putea proteja RM de o agresiune militară, în timp ce 41% cred că nu ne poate apăra.

Un aspect măsurat mai rar în sondaje este eventualitatea unui referendum privind intrarea Republicii Moldova în componența Rusiei. 26% s-au expus favorabil acestei opțiuni, iar 57,5% au spus că ar vota împotrivă.

Aproape 23% dintre respondenți au declarat că dețin cetățenia României. O proiecție care va putea fi probabil verificată în baza datelor recensământului. Dintre aceștia puțin peste jumătate au declarat că vor vota la cele trei scrutine din România (europarlamentare, prezidențiale și parlamentare). În cadrul alegerilor prezidențiale, marea majoritate sunt indeciși (44%) sau spun că nu vor vota (23%) când sunt rugați să aleagă dintr-o listă de candidați. Dintre cei care au ales totuși o opțiune, lider detașat în preferințele alegătorilor cu cetățenie română din Republica Moldova este secretarul adjunct NATO Mircea Geoană – 52%, urmat la mare distanță de premierul României Marcel Ciolacu – 17% și senatoarea Diana Șoșoacă (15%).