Dionis Cenușa

La sfârșitul lui 2020, Președintele României Klaus Iohannis a sugerat că România este dispusă să ajute Moldova cu vaccinul anti-Covid-19. Atunci au fost promise 200.000 de vaccinuri, fără a fi menționat vreun calendar exact. Motivul este simplu – România trebuie să-și vaccineze propria populație înainte de a face donații. Comentând pe marginea primisei donații de vaccin din România, Președintele Maia Sandu spunea că Moldova nu poate primi vaccinul, deoarece guvernul lui Ion Chicu nu at fi pregătit țara din punct de vedere logistic. Asumarea responsabilității pentru neprimirea vaccinului a ignorat totalmente realitățile din România și necesitățile țării vecine. Președintele Sandu a încercat, în mod tradițional, să-i confere tentă politică unui subiect tehnic și încă dependent de altcineva (România, UE).

În mai puțin de trei săptămâni (27 decembrie 2020 – 15 ianuarie 2021), autoritățile române au vaccinat circa 67% din grupul țintă – angajații din sectorul medical și social, considerat pentru prima etapă a vaccinării. Până la finele lunii ianuarie, se planifică depășirea plafonului de 80% din contingentul fazei întâi (peste 200.000 de persoane). Totodată, începe faza doi, care va necesita timp, deoarece include categorii vulnerabile de cetățeni (vârsta de peste 65 de ani), dar și persoanele din sectoarele esențiale (care includ anjagații instituțiilor centrale și locale), care sunt mai numeroase decât cohorta din sectorul medical și social.

În asemenea condiții, România poate oferi donații de vaccin Moldovei, cel mai degrabă, după ce vaccinează un procent semnificativ din populația selectată pentru a doua etapă. Reieșind din informația transmisă de autoritățile de la București, în baza vaccinurilor primite, în perioada ianuarie-martie este planificată vaccinarea a circa 1.6 milioane de persoane.

În consecință, vaccinul procurat din sursele financiare europene și alocat României ar putea ajunge în Moldova, probabil, în luna martie. În funcție de vaccinul donat de partea română, transportarea poate varia – pe cale terestră sau chiar aeriană. BioNTech/Pfizer necesită condiții mai riguroase (transportare în frigidere cu temperaturi foarte joase) decât alte vaccinuri (care urmează să ajungă în următoarele săptămâni – Moderna).

Totuși, pot interveni calcule politice. De aceea, nu este exclus că unii politicienii români vor propune începutul livrării unor loturi mici (din totalul promis de 200.000) după ce primesc ei prima doză de vaccin. Nu uităm că parlamentarii români fac parte din categoria “esențială”, care deja se poate vaccina. Prin urmare, donația românească de vaccinuri poate traversa frontiera cu Moldova mai devreme. Or, partidele politice de la guvernare din România ar putea considera util să grăbească calendarul donației. În acest mod capitalul de imagine acumulat de pe urma donației va spori mai considerabil. Este mult mai dezavantajos, din punct de vedere strict politic, dacă vaccinul ajunge mai târziu sau după alte loturi planificate via platforma internațională COVAX (Organizația Mondială a Sănătății) sau cu asistența UNICEF (după cum arată Programul Național de Imunizare).

În fine, primele loturi de vaccin din România vor ajunge în Moldova mai devreme decât martie dacă: 1) sporește abundența de vaccinuri în România (UE) și vaccinarea se accelerează; sau 2) partidele de la guvernare (PNL – USR PLUS – UDMR) decid să adune capital politic și transmit primele loturi (chiar și în volum simbolic) după avansarea minimă a etapei doi de vaccinare în România.

Avansarea calendarului donației de vaccin depinde de deciziile politice din România, aparte de aspectele tehnice, și mai puțin de starea lucrurilor din Moldova.