www.coment.md

Guvernarea actuală a Republicii Moldova este prima dintre toate câte s-au perindat la putere în anii de independenţă care a reuşit „performanţa” de a avea concomitent relaţii proaste şi cu Rusia, şi cu Uniunea Europeană, şi cu Consiliul Europei, şi cu Statele Unite ale Americii. Iar aceasta poate avea consecinţe extrem de grave pentru actuala putere, deoarece geopolitica tot timpul a fost un factor electoral important în Moldova, iar de următorul scrutin parlamentar ne despart doar câteva luni. 

Astăzi, este absolut evident că deteriorarea relaţiilor cu Rusia a pornit de la incapacitatea puterii de a analiza la rece lucrurile, dar şi dat fiind emotivitatea cu care a abordat procese de maximă importanţă. De fapt, este mai mult decât clar că toate acţiunile puterii împotriva Federaţiei Ruse nu au pornit de la interese naţionale (cum încearcă să demonstreze reprezentanţii actualei guvernări), ci… de la dorinţa de a plăcea partenerilor occidentali şi de a obţine astfel suportul acestora, în special cel financiar. Au pornit occidentalii lupta cu aşa-zisa propagandă rusească, că imediat puterea de la Chişinău a preluat iniţiativa şi, fără a se gândi la specificul naţional, a „trântit” un şir de modificări legislative, despre care unii experţi spun că nici măcar jumătate din posibilul lor impact negativ nu a fost calculat. Au decis unele state europene să expulzeze diplomaţi ruşi, că guvernarea de la Chişinău a expulzat tocmai trei (deşi, pentru un gest simbolic, era suficientă şi expulzarea unui singur diplomat, dacă tot şi-au dorit să fie „în rând” cu partenerii occidentali). Au formulat europenii şi americanii unele idei despre spionajul rus din alte ţări, că guvernarea de la Chişinău imediat a şi „identificat” un grup întreg de „spioni ruşi”, pe care i-a expulzat.

Toate aceste acţiuni puterea le-a făcut fără a se gândi la impactul lor asupra exportatorilor din RM ce livrează produse pe piaţa Rusiei, la impactul asupra muncitorilor moldoveni din Federaţia Rusă, la impactul asupra colaborării comercial-economice dintre cele două ţări, la impactul asupra procesului de soluţionare a problemei transnistrene etc. Dar cel mai grav (pentru cei de la putere) este că nu s-au gândit nici o clipă la impactul electoral al acestor măsuri, or circa jumătate din alegătorii din Moldova sunt pro-Est şi, evident, că respectivele acţiuni pot avea pentru cei de la putere efectul boomerang-ului.

Nu a decurs mai bine nici relaţia puterii cu factorii de decizie europeni. Deşi la început părea că cei de la putere au susţinerea europenilor, în 2017, odată cu modificarea sistemului electoral (guvernarea a ignorat recomandările Comisiei de la Veneţia şi ale structurilor Uniunii Europene), relaţiile respective au avut de suferit serios. Invalidarea rezultatelor alegerilor anticipate ale primarului capitalei, au făcut ca aceste relaţii să treacă în fază de ostilitate avansată, fiind blocată inclusiv finanţarea europeană a Republicii Moldova. Astfel, guvernarea nu doar că şi-a atras dezaprobarea şi nemulţumirea unei importante părţi a electoratului pro-european din RM, dar şi şi-a îngustat vizibil spaţiul de manevră în perioada preelectorală, rămânând fără o importantă sursă externă de finanţare.

Până în ultimul moment, părea că merg destul de bine măcar relaţiile cu Statele Unite ale Americii, mai ales că cei din conducerea de vârf a PDM au întreprins mai multe vizite peste ocean şi pretindeau că au găsit susţinere deplină acolo. Dar, după invalidarea alegerilor primarului capitalei, SUA a început să formuleze note destul de dure în raport cu puterea de la Chişinău. Iar după adoptarea legii privind amnistia fiscală, precum şi după modificarea legislaţiei privind impozitele, criticele SUA s-au înteţit, devenind clar că guvernarea a pierdut şi această ultimă speranţă la careva sprijin extern.

E clar că situaţia creată nu va trece fără urmări. Poziţia şi relaţiile cu marile puteri ale lumii tot timpul au jucat un rol important pentru alegătorii din Moldova. Acum, acei care se orientează după poziţia Rusiei, UE, CE şi SUA, cel mai probabil nu-şi vor da votul pentru actuala guvernare, iar aceasta lasă practic fără alegători partidul puterii, or majoritatea votanţilor în Moldova se împart după principii geopolitice. Şi acesta e cel mai mic risc pentru actuala putere, or se ştie că, de multe ori, prin implicare directă sau indirectă, marile puteri ale lumii determină schimbări în ţări mici ca Moldova dacă nu sunt mulţumite de cei de la guvernare. Dacă măcar cineva din marii actori geopolitici ar fi mulţumit de guvernarea din Moldova, am putea presupune că ceilalţi s-ar abţine să influenţeze procesele ce au loc aici. Dar aşa, orice se poate întâmpla.

Cu siguranţă, această situaţie unică pentru Moldova (când puterea e în relaţii ostile cu toţi marii jucători geopolitici) va avea urmări. Rămâne să vedem care vor fi acestea.