Victor Nichituș

România va marca preluarea oficială a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene pe 10 ianuarie 2019 , cu un concert la Ateneu, la care vor participa preşedintele Comisiei Europene şi întregul Colegiu al Comisarilor Uniunii Europene. Vizita lui Jean Claude Juncker la Bucureşti vine după ce acesta a declarat recent că, disputele politice din România îl fac să se îndoiască de capacitatea Guvernului de la București de a gestiona preşedinţia rotativă a Consiliului UE. Totodată, liderul european a spus că are dubii că statul român va putea să îşi pună propriile interese deoparte în favoarea celor ale Uniunii Europene.

Jean Claude Juncker se înșeală – în ciuda divergențelor politice, oficialitățile statului român sunt pregătite și pot face față acestei președinții. România are datoria de a folosi fereastra de oportunitate oferită de președinția Consiliului UE pentru a-și promova/consolida proiectele lansate la București în cadrul summit-ului Inițiativei celor Trei Mări, proiecte care sunt orientate către creșterea economică, interconexiunea și dezvoltarea regiunii INTERMARIUM.

Conceptul geopolitic numit ”Intermarium” se dezvoltă în regiunea dintre „cele trei mări” (Neagră, Adriatică şi Baltică); Proiectul ”Intermarium” se dorește a fi o „barieră” imaginară formată din state ex-sovietice şi foste state socialiste, care prinde contur pe măsură ce Rusia își creşte puterea regională. Cele două state-fundaţie pe care se bazează acest concept sunt România şi Polonia. Menirea ”Intermarium” este să descurajeze orice potenţială expansiune a Rusiei către Vestul Europei, iar Statele Unite susţin dezvoltarea acestei regiuni.

Summit-ul Intermarium de la București a inclus o importantă  componentă de afaceri și o componentă de analiză a proiectelor de interconectare a statelor membre Intermarium. Concluzia a fost că potențialul Intermarium coincide cu nevoile reale a celor 12 state participante, și anume de dezvoltare economică și de interconectare regională, în vederea atingerii convergenței cu Europa de Vest. Există suficiente implicații strategice ale interconexiunilor preconizate la summitul Intermarium de la București care trebuie luate în considerare la desenarea profilului președinției române a Consiliului UE.

Protocoalele recente semnate în cadul ședinței comune a guvernelor României și Republicii Moldova duc la gândul că proiectul interconectărilor se aplică și statului moldovean.  Majoritatea documentelor semnate la București de Pavel Filip și Viorica Dăncilă s-au referit la interconexiunea celor două state românești.

Voi aminti că oficialii români au promis că proiectele dedicate Republicii Moldova vor fi în topul agendei președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Pentru ca proiectele europene să fie implementate la Chișinău ar trebui să existe o coaliție parlamentară pro-europeană.

Există un singur impediment: cum vor fi implementate toate aceste proiecte de interconectare ale Basarabiei la România dacă Maia Sandu și Andrei Năstase declară că nu vor să facă o alianță post-electorală cu Partidul Democrat din Moldova?