www.coment.md

Decizia PD de a deveni un partid pro-Moldova era previzibilă. Or, era clar că PD nu se mai poate declara și în continuare o formațiune pro-europeană (mai ales că, în urma răcirii evidente a relațiilor guvernării cu factorii de decizie europeni din ultimele luni, mesajul său nu ar mai fi fost credibil). Mai mult ca atât „doctrina” pro-Moldova a fost anunțată (deși ușor voalat) de liderul PDM, Vlad Plahotniuc la precedentul Congres al formațiunii. Totuși, indiferent de aceste circumstanțe, pe unii i-a surprins decizia PD, mai ales că ea a venit în ajunul unei noi campanii electorale pentru Parlamentul țării. 

Astăzi, este absolut evident că decizia PDM este în primul rând una electorală. Timp de mai mulți ani PD s-a zbătut pe segmentul de electorat pro-european, însă fără mari succese. Și dacă anterior, luptând pentru electoratul pro-european cu PL și PLDM, PD reușea să-și ia propria „bucată”, acum, în lupta pentru acest electorat cu PDA și PAS nu are nici o șansă. Mai mult ca atât, pe fonul tensionării relațiilor cu factorii de decizie de la Bruxelles, dar și a deciziei dreptei pro-europene de a participa la următoarele alegeri parlamentare în cadrul unei construcții electorale comune, PD risca să nu acumuleze nici măcar rezultatul înregistrat până acum.

De aceea, democrații au decis să revină la „centrismul” care i-a ajutat enorm anterior și chiar să facă unii pași spre stânga.

Mișcarea de poziționare tactică făcută de PD de fapt vine să dea și o oarecare „acoperire” acțiunilor guvernării din ultima perioadă. Or, deținând întreaga putere în stat, PDM a lansat mai multe proiecte cu puternică tentă socială (drumuri bune pentru Moldova, „Prima Casă”, ajutor mamelor la naștere, majorări de pensii și salarii etc.). Aceste proiecte țintesc spre așa-numitul „electorat social”, adică acel segment de electorat  pentru care mai puțin contează orientarea geopolitică a guvernării, în prim plan punându-se confortul personal. Nimeni nu ar putea defini cu exactitate ponderea acestui segment de electorat, el fiind unul în oscilație permanentă, dar, cu siguranță, spațiul de manevră pe care îl obține PD, cel puțin din punct de vedere teoretic, este mai mare acum.

PD are însă o mare problemă și aceasta se numește PSRM. Socialiștii de mai mulți ani se poziționează ca partid pro-Moldova și, spre deosebire de PD, ei pun accent nu doar pe partea materială a „doctrinei”, ci și pe partea ideologică – limbă, istorie, trecut, personalități marcante, drapel etc. PSRM a demonstrat că acestea sunt valorile sale, indiferent de conjunctura politică, geopolitică sau contextul electoral, iar abordarea sistemică de care a dat dovadă până în prezent în raport cu această „doctrină”, a făcut acest partid credibil pentru electoratul care poate fi definit ca fiind pro-Moldova. În rezultat, PSRM a ajuns cel mai popular partid din Moldova, care domină autoritar toată stânga eșichierului politic.

În plus, PD are și o altă bătaie de cap – partidele lui Renato Usatîi, Vladimir Voronin și Ilan Șor, care se pare că tot țintesc segmentul de electorat la care râvnește PDM. Pentru PSRM aceste trei partide nu prea sunt o problemă – or, în ultimii ani, pe respectivul segment de electorat sferele de influență s-au împărțit, PN, PCRM și PȘ rămânând mai în centru, iar restul electoratului de stânga a revenit PSRM. Pentru PD, care va fi în căutare de nișă electorală nouă în lunile următoare, aceste trei formațiuni însă pot fi o problemă serioasă.

Concluzia ce se impune este că mișcarea tactică făcută de PD ar putea să-i fie fatală acestei formațiuni. Or, democrații au părăsit o nișă electorală, care le asigura un minim oarecare de susținători, iar acum nu au nici o garanție că noua nișă electorală le va aduce măcar atât cât au avut până în prezent. Deși, teoretic, după cum afirmam mai sus, au spațiu de manevră mai mare. În general însă, e o decizie riscantă, care ar putea să-i coste pe democrați viitorul politic.