Maria Dimineț

Doar 28 la sută dintre părinți, după divorț, achită cu regularitate copiilor pensia alimentară. Restul se eschivează sau își exercită obligațiunile cu întârziere. Executorii judecătorești nu au soluții pentru această problemă.

În Republica Moldova drepturile copilului sunt respectate doar pe hârtie. Iar faptul că executorii judecătorești nu reușesc să-i determine pe părinți, majoritatea tați, să-și întrețină copiii după divorț, confirmă acest lucru.

Statisticile Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești arată că aproape 50 de mii de copii sunt beneficiari ai pensiilor alimentare. 20 la sută dintre ei nu au văzut niciodată acești bani. După 2014, datoriile taților față de copii au crescut simțitor și constituie, în prezent, 500 de mii de lei. Executorii judecătorești explică situația prin excluderea din legislație a interdicțiilor, care nu permiteau plătitorilor de pensii alimentare să-și perfecteze actele sau să părăsească teritoriul țării. De asemenea, legea nu mai prevede pedeapsa cu închisoarea sau lucrul în folosul comunității pentru neachitarea pensiei alimentare.

Interdicțiile au fost excluse, la cererea unor avocați, care au demonstrat că acestea încalcă drepturile omului. Iar statul le-a dat dreptate fără a ține cont de drepturile copilului, care sunt vădit compromise în noile circumstanțe. Schimbările legislative avantajează părinții iresponsabili care nu au venituri oficiale și bunuri. În asemenea situație, executorii judecătorești nu au posibilitatea să obțină datoriile la pensia alimentară, chiar și în condițiile în care aplică sancțiuni contravenționale sau penale.

”Sancțiunile sunt doar sub formă de amenzi, de aceea nu sunt eficiente. De exemplu, dacă un părinte are o datorie de 100 de mii de lei, amenda maximă, în temeiul pedepsei contravenționale, va constitui 3000 de lei. Dacă în decurs de șase luni aceasta nu este achitată, putem solicita pedeapsa penala. În asemenea caz, va fi aplicată o sancțiune în valoare de peste 32 de mii de lei”, ne-a explicat Valeriu Devderea, președintele Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

În aceste condiții, doar judecătorii pot să-i determine pe plătitorii de pensii alimentare să-și îndeplinească obligațiunile. Ei au împuternicirea de a aplica pedeapsa cu închisoare sau interdicția de părăsire a țării, măsuri la care nu recurg, potrivit executorilor judecătorești.

”Instanței nu-i pasă că plătitorul de pensie alimentară are datorii sau că nu are venituri. Noi trebuie să demonstrăm că acesta se eschivează deliberat, că, de facto, are surse de existență. Dar este aproape imposibil să demonstrăm asta. Este necesar de a revedea în legislație noțiunea de ”eschivare”, astfel încât să nu lase loc de interpretări”, a precizat Valeriu Devderea, președintele Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

Adevărul este că unii părinți, care se eschivează de la plata pensiei alimentare, pe motiv ca nu au un loc de muncă, în realitate au venituri, doar că sunt neoficiale. În același timp, alții câștigă oficial, însă peste hotarele țării. În ambele cazuri, executorii judecătorești și avocații nu pot urmări veniturile obținute și să rețină plățile datorate copiilor.

”Executorii trebuie să facă lobby pentru dreptul de a urmări câștigurile debitorilor peste hotarele țării. Avem cazuri când ei lucrează în străinătate, câștigă lunar mii de euro, dar spun că nu au surse pentru a achita pensia alimentară. Din Moldova nu putem obține nicio dovadă că debitorii au venituri în străinătate”, ne-a relatat avocatul Natalia Moloșag.

Executorii judecătorești și unii avocați concluzionează că este necesar de a restricționa drepturile debitorilor de a circula liber și de a perfecta acte. De asemenea, ei trebuie obligați să muncească neremunerat în folosul societății sau să lucreze oficial, în condițiile în care sunt sănătoși fizic și psihic. În ultimii ani, executorii judecătorești au elaborat mai multe proiecte de modificare a legislației, care ar proteja dreptul beneficiarilor de pensii alimentare și ar determina debitorii să-și exercite la timp obligațiile față de copii. Propunerile acestora continuă însă să fie ignorate de legislatori.