Expertul Igor Munteanu a constatat că amalgamarea nu e linia de sosire, e linia zero, dar și că „amalgamarea nu rezolvă de la sine problemele adunate la nivel local. Se zice, dă-i prostului o cruce și o să-și spargă capul. Problema nu e comasarea. Problema e ce rămâne înghețat după ea. Și asta pentru că reformele au fost lăsate neterminate una peste alta, iar comasarea nu le rezolvă, ci le moștenește”.

„Actualul guvern al RM a anunțat recent încheierea etapei de amalgamare voluntară, cu 292 de primării rămase în cursă din 898, plus municipiile Chișinău și Bălți. În ultimii 30 de ani, 776 de localități din cele 890 existente au pierdut peste 30% din populație. Declinul demografic a schimbat radical tabloul administrației subnaționale. Menținerea vechiului sistem era o ficțiune. Din acest motiv, am cerut eliminarea radicală a raioanelor, ca unitate arhaică de inspirație sovietică. Localitățile cu 100-400 de locuitori nu pot ține pasul cu modernitatea, iar veniturile proprii nu asigură minimul de servicii necesare. Totuși, populația nu este singurul indicator (3000 sau 5000) util pentru a susține viabilitatea sistemului APL”, a menționat fostul deputat.

Igor Munteanu a venit cu câteva argumente la faptul că amalgamarea nu va rezolva problemele adunate la nivel local:

„1). Delimitarea proprietății publice, începută în 2018, are o rată de finalizare de 9%: din circa 100.000 de sectoare de teren public vizate, doar 9.000 erau înregistrate în Registrul bunurilor imobile la finele lui 2024. Programul a fost prelungit prin lege până în 2028. Transferul patrimoniului se produce însă în 2027.

2). Statul înregistrează ce deține la un an după ce a predat. Cât de mare e gaura? Curtea de Conturi a auditat 15 primării din 889, cu date la 1 ianuarie 2025. Din 12.676 de hectare de teren public declarat, 6.007 hectare — 47,4% — nu figurau în Registrul bunurilor imobile. În evidența contabilă proprie apăreau doar circa 2.560 de hectare, o cincime din total. Subevaluarea patrimoniului funciar: 1,8 miliarde de lei, în cincisprezece primării. Tot acolo: 85 de contracte de arendă pe 274 ha, încheiate fără licitație publică, în 2 orașe. Sigur, 15 sunt doar 15 (față de 889 APL până în 2026), dar faptul că aceleași probleme pentru toate susține că e sistematic.

3). Riscul real nu e furtul spectaculos. E dispariția administrativă. Un teren neînscris în Registrul bunurilor imobile nu poate fi opus terților. În litigiu, primăria nouă nu are cu ce dovedi. Iar în intervalul dintre decizia de comasare și prima ședință a noului consiliu — practic tot anul 2027 — un consiliu care știe că se desființează păstrează competențe depline asupra unui patrimoniu pe care nimeni nu l-a inventariat și pe care succesorul nu îl cunoaște.

4). Localitatea pierde subiectul de autoritate publică. Bunul rămâne. Între cele două momente nu răspunde nimeni. Iar ce nu a fost niciodată înregistrat nu apare ca furat — apare ca inexistent. Nu va exista un dosar, pentru că nu va exista un act din care să reiasă că bunul a fost al cuiva.

Ce e de făcut? Și când?

1). Ar trebui să existe un moratoriu pe înstrăinări până la 31 octombrie 2026 pe bunuri publice, inclusiv schimburi și arende noi pe termen lung, din momentul deciziei finale de comasare până la prima ședință a noului consiliu. E singura fereastră legală, după care nu va mai exista alt vehicol până după alegeri. Ce face Cancelaria?

2). Până la 31 decembrie 2026 — hotărâre de Guvern cu model unic de bilanț de deschidere: inventar semnat al terenurilor, clădirilor, rețelelor, drumurilor, arhivelor și contractelor, cu mențiune explicită, poziție cu poziție, dacă bunul este sau nu înscris în RBI.

3). Trimestrul I 2027 — registru public al transferurilor patrimoniale, deschis pe geodata.gov.md. Cine vrea să vadă ce a ieșit dintr-o primărie desființată și ce a intrat în cea nouă trebuie să poată vedea. Costul tehnic e marginal.

4). Până la 1 noiembrie 2027 — inventarul semnat se predă noului consiliu în prima ședință, cu răspundere nominală a primarului și a secretarului. Nu „a instituției”. Numele.

5). În anul 2028, Curtea de Conturi ar trebui să prezinte un audit complet asupra succesiunilor patrimoniale, într-un eșantion reprezentativ de primării noi (amalgamate), plus invitarea Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei ca observator. Nu ca sancțiune — ca garanție de credibilitate pentru o reformă corectă în fond”.

Expertul a subliniat că o reformă bine executată este cel mai puternic instrument anticorupție construit în Moldova în ultimul deceniu. „Aceeași reformă fără inventar prealabil devine cel mai mare transfer de patrimoniu public netrasabil din istoria țării. Diferența nu ține de intenție. Ține de ordinea operațiunilor. Personal, sunt pentru optimizarea și eficientizarea structurii administrativ-teritoriale a Republicii Moldova, dar împărtășesc o bună parte din îngrijorările legate de actuala comasare exprimate astăzi de primari. Inclusiv de către primari cu experiență și autoritate în CALM. Exact de aceea cer inventarul înainte. Rigoare și legalitate pentru APL cu care, sperăm mult, se vor acces fondurile de pre-aderare după 2028”, a subliniat Igor Munteanu.