O echipă de experți a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Alina Iancu, a avut întrevederi cu autoritățile Republicii Moldova la Chișinău în perioada 7–20 mai 2026, pentru a purta discuții în contextul solicitării din partea autorităților a unui nou program susținut prin Instrumentul de coordonare a politicilor (PCI), pe o durată de 36 de luni. 

La finele discuțiilor, Alina Iancu a făcut următoarea declarație: „Am plăcerea să anunț că autoritățile Republicii Moldova și misiunea FMI au ajuns la un acord la nivel de experți privind politicile și reformele care urmează să fie realizate în cadrul unui nou program pe 36 de luni, susținut prin Instrumentul de coordonare a politicilor. Programul anterior susținut de FMI au contribuit la menținerea stabilității în contextul războiului dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei și al crizelor energetice repetate. Noul program PCI, care este un program fără finanțare, conceput pentru a susține politici economice solide, confirmă angajamentul continuu al autorităților față de asigurarea stabilității macroeconomice și financiare și a creșterii economice durabile. Acest acord la nivel de experți urmează să fie propus spre aprobare Consiliului de directori executivi al FMI.

Deși economia și-a revenit în 2025, în pofida crizei energetice de la începutul anului, un nou șoc energetic afectează activitatea economică și sporește presiunile inflaționiste în 2026. PIB-ul real a crescut anul trecut cu 2,4 la sută, fiind susținut de cererea internă rezilientă și de redresarea puternică a activității economice din sectorul agricol. Inflația totală medie în 2025 a fost 7,8 la sută și a revenit la începutul anului în intervalul-țintă al Băncii Naționale a Moldovei (BNM), de 5±1,5 la sută, pe măsura scăderii presiunii de pe partea prețurilor la produsele alimentare și resursele energetice. Totuși, noul șoc energetic generat de războiul din Orientul Mijlociu reduce creșterea economică și accelerează inflația. Se preconizează că ritmul de creștere economică va încetini în acest an până la 1,5 la sută, întrucât costurile mai mari ale resurselor energetice și cererea externă mai slabă vor limita consumul, investițiile și exporturile. Estimăm că rata medie a inflației va ajunge în 2026 la 8,1 la sută, iar deficitul contului curent va crește până la 22,1 la sută din PIB.

Perspectivele Republicii Moldova depind în mare măsură de durata și intensitatea războiului din Orientul Mijlociu, precum și de războiul din Ucraina. Dacă costurile energetice se vor menține la nivel înalt, aceasta ar putea genera presiuni inflaționiste persistente, în timp ce perturbările de pe piețele de îngrășăminte și combustibil ar putea afecta negativ producția agricolă. Gradul înalt de incertitudine și înrăutățirea condițiilor financiare la nivel global ar putea, de asemenea, să afecteze investițiile, remiterile și cererea externă. Aceste șocuri ar putea slăbi și mai mult creșterea economică și ar putea adânci dezechilibrele externe.

Conform parametrilor programului, politica bugetar-fiscală va avea o traiectorie de consolidare credibilă a bugetului pe termen mediu. Autoritățile își asumă angajamentul să reducă deficitul la 3,5 la sută din PIB până în 2029, asigurând totodată spațiu bugetar adecvat pentru finanțarea investițiilor capitale, a reformei salariale și a cheltuielilor sociale. Acest obiectiv va fi atins prin reforme ample menite să consolideze sistemul fiscal, cu accent pe extinderea bazei TVA, simplificarea sistemului de impozitare a venitului și îmbunătățirea administrării veniturilor.

Reformele legate de managementul finanțelor publice se vor concentra pe consolidarea planificării bugetare pe termen mediu, îmbunătățirea gestionării lichidităților și a datoriei, managementului investițiilor publice și pe ancorarea politicii bugetar-fiscale în baza unui set robust de reguli. Programul PCI prevede, de asemenea, o mai bună evaluare a riscurilor bugetar-fiscale generate de întreprinderile de stat.

BNM va continua să monitorizeze îndeaproape situația macroeconomică și riscurile inflaționiste și să utilizeze instrumentele disponibile pentru menținerea stabilității prețurilor. Republica Moldova se concentrează pe consolidarea sectorului financiar prin perfecționarea politicilor macroprudențiale și testelor de rezistență la stres, perfecționarea cadrelor de reglementare și supraveghere, sistemelor de protecție și de integritate financiară, în baza recomandărilor Programului de evaluare a stabilității sectorului financiar (FSAP) al FMI și Băncii Mondiale.

Alte reforme în cadrul programului se vor concentra pe protejarea utilizării banului public. În același timp, îmbunătățirea calității, gradului de acoperire și promptitudinii statisticilor economice vor sprijini procesul de elaborare a politicilor. Politicile și reformele incluse în programul PCI vor susține, de asemenea, aspirația strategică a Republicii Moldova de a avansa în realizarea agendei de aderare la Uniunea Europeană”.