Igor Munteanu, expert al IDIS „Viitorul”, cu referire la scandalul numirilor de la „MoldATSA”, a declarat că miza reală a faptului relatat de presa depășeste cazul individual al verișoarei și, potrivit spuselor sale, întrebarea reală nu e dacă vor mai cădea capete, ci dacă demisiile ating doar executanții sau ajung și la mecanismul de numire politică în sine. 

„Am asistat la 5 demisii în 10 zile. Presa a pus reflectoarele pe 1 director cu CV fals de pilot, 1 verișoară a președintei cu un salariu de 4 ori mai mare decât al șefei statului, 2 controlori demiși, 1 șef de comisie parlamentară sacrificat pe ghilotina nemulțumirilor și, în sfârșit, o demisie a șefului APP, care părea imposibil de scos chiar și în mijlocul scandalurilor de la magazinele duty-free din aeroport. Pe hârtie, pare curățenie. În fapt, e doar „damage control” și curățarea petelor de imagine”, a scris el într-o postare pe Facebook.

Expertul a constatat că „miza reală a faptului relatat de presa depășeste cazul individual al verișoarei. Nu vorbim despre niște salarii nejustificate la o singură agenție de stat, ci despre o arhitectura prin care zeci de întreprinderi de stat sunt guvernate de consilii numite politic, fără niciun efect asupra rezultatelor pt care încasează sute de milioane de lei, fără concurs real, fără control efectiv din partea instituției care ar trebui să le supravegheze. Faptul că directorul APP admite că activitatea MoldATSA “nu a fost verificată suficient de riguros”, vorbește despre un sistem în care banii se dau pentru loialitate, pozițiile se confirmă pentru docilitate, iar funcțiile statului sunt arvonite unor găști lipsite de scrupule. Sistemul de control a fost golit de orice sens funcțional, fiind pus sa servească intereselor financiare ale unei clientele politice. Scandalul iscat trebuie să genereze un audit total în toate agențiile de stat în care se întâmplă, de fapt, aceleași nelegiuiri, zi de zi. Ar trebui să urmeze CNPF, ANRE, Consiliul Concurenței”.

Totodată, el a remarcat că, potrivit datelor IMAS, Barometrul Socio-Politic, iunie 2026 (1116 respondenți, eroare ±3%): 70% dintre respondenți consideră că actuala guvernare își urmărește propriile interese, iar 65% afirmă că aceasta spune doar minciuni sau ascunde adevărul. Peste 70% dintre moldoveni susțin că actualul Guvern nu are nicio realizare de la învestire. În aprilie, același IMAS arăta că 19,3% dintre respondenți au acordat nota 1 actualei guvernări, 60% consideră că niciunul dintre guvernele PAS din ultimii ani nu a fost eficient, iar 33% își doresc alegeri anticipate. Pe partea de instituții punctual, sondajul iData din mai arăta că Parlamentul și Guvernul au fost evaluate cu încredere „foarte mare” de doar 12% și, respectiv, 11% dintre respondenți. Notăm aici ca acest guvern intră din 25 iunie în logica unor negocieri de aderare la UE extrem de complicate și solicitante, pe intern și pe extern.

„De ce explodează exact acum? Pentru că societatea a ajuns la un punct de saturație. Două treimi din moldoveni cred deja că puterea minte și își urmărește interesele proprii. Pe acest fundal de neîncredere, orice dezvăluire concretă — un CV fals, salarii de 120.000 lei pentru o verișoară prezidențială — nu mai e percepută ca incident izolat, ci ca dovadă a ceea ce oamenii deja bănuiau. Scandalul n-a creat neîncrederea; a confirmat-o. Cu ajutorul cui a ieșit la iveală? Aici trebuie spus exact ce știm și ce nu știm. Faptele arată că dezvăluirile au pornit de la niște investigații care au găsit CV-ul fals al lui Vangheli, salariile Anastasiei Taburceanu, au corelat lipsa acesteia din RM cu contractele sale la distanță și gata. Narativul a fost creat, și nu de actori maligni cu finanțări de la Moscova, ci de o presă despre care aproape crezusem ca pierise. Întrebările “cui folosește” sau cine “a comandat” scurgerea de informații rămân, pentru moment, speculație. Este cert că presa a făcut lucrul pe care Corpul de Control al PM și Agenția Proprietății Publice ar fi trebui s-o facă din oficiu și nu s-au obosit. Este clar ca sub actualul sistem de putere se întâmplă fapte grave, infracțiuni incompatibile cu statul de drept și normele juridice fundamentale”, a mai notat comentatorul politic.

Igor Munteanu a menționat că „întrebarea reală nu e dacă vor mai cădea capete. E dacă demisiile ating doar executanții sau ajung și la mecanismul de numire politică în sine”.

„Pentru că atâta timp cât consiliile de administrație ale întreprinderilor de stat rămân un teren de recompensare politică, nu de competență, MoldATSA de azi va avea un succesor cu alt nume peste câteva zile. Alți juni, la fel de rapace și aroganți, în cadrul aceluiași sistem de numiri și de îmbogățire ușoară, care nu are absolut nimic în comun cu transformările asociate procesului de aderare la UE”, a subliniat el.