Comisia Electorală Centrală prezintă analiza comparativă și structurată a proceselor electorale din Republica Moldova, din perspectiva egalității de gen, pentru perioada 2021-2025. Aceasta evidențiază evoluții importante în participarea cetățenilor la vot, implicarea femeilor în administrarea procesului electoral și nivelul de reprezentare în competiția electorală.

Datele arată că în ambele scrutine, femeile au continuat să fie mai active în procesul electoral, reprezentând majoritatea alegătorilor. Ponderea acestora a crescut ușor de la 53,48% în 2021 la 54,33% în 2025, ceea ce reconfirmă rolul important al femeilor în participarea democratică.

Analiza relevă, totodată, că femeile continuă să domine structurile de administrare a alegerilor. În consiliile electorale de circumscripție, ponderea femeilor a crescut de la 64,39% în 2021 la 71,51% în 2025, iar în cadrul birourilor electorale ale secțiilor de votare, acestea reprezintă peste 80% din totalul funcționarilor electorali, față de 78% în 2021. Această tendință confirmă implicarea majoră a femeilor în organizarea și desfășurarea procesului electoral.

De asemenea, numărul funcționarilor electorali instruiți a înregistrat o creștere semnificativă, de la 6.064 persoane în 2021 la 12.043 persoane în 2025. Femeile reprezintă aproximativ 83% din totalul persoanelor instruite în ambii ani, ceea ce reflectă o consolidare a capacităților instituționale și o profesionalizare a procesului electoral.

Participarea alegătorilor din diaspora a cunoscut, de asemenea, o evoluție pozitivă, fiind susținută de introducerea unor mecanisme suplimentare, inclusiv votul prin corespondență, care a facilitat implicarea cetățenilor aflați peste hotare în procesul electoral.

În ansamblu, analiza comparativă a alegerilor parlamentare din 2021 și 2025 evidențiază progrese în ceea ce privește participarea la vot și consolidarea procesului electoral, însă scoate în evidență și necesitatea unor eforturi continue pentru asigurarea unei reprezentări echilibrate de gen în viața politică.

Analiza a fost realizată cu susținerea proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova”, implementat de PNUD Moldova și finanțat de Norvegia, Suedia și Danemarca.