Principala cauză a ratei de utilizare foarte mici a soluțiilor digitale în diaspora o reprezintă informarea insuficientă a membrilor diaspora despre soluțiile digitale existente, funcționalitățile și avantajele pe care le comportă utilizarea lor. În acest sens, sunt necesare acțiuni mult mai coerente, sistematice și consecvente pentru informarea membrilor diasporei despre oportunitățile pe care le pot accesa prin utilizarea serviciilor digitale disponibile și cele de perspectivă, precum și adoptarea unor măsuri consecvente pentru a majora cât mai rapid numărul deținătorilor de semnătură digitală.

Acestea sunt câteva dintre constatările unei note analitice, elaborate de Victor Guzun, expert politici digitalizare, IPRE, care analizează soluțiile digitale pentru consolidarea interacțiunii dintre stat și diasporă în Republica Moldova.

Potrivit autorului, conform Portalului Serviciilor Publice există 714 servicii disponibile, dintre care 286 sau 40.05% din numărul total pot fi solicitate online. Respectivele servicii pot fi identificate pe platformă cu simbolul „E”. Totodată, actualmente, există 36 servicii complet automatizate, care permit autoservirea electronică de către oricare cetățean al Republicii Moldova, inclusiv din diaspora, fără a fi necesară prezentarea la oricare instituții de stat, inclusiv misiunile diplomatice și consulare ale țării noastre. Printre aceste servicii, se numără 12 servicii cadastrale și 19 servicii pentru emiterea actelor de stare civilă, apostilă, extras din registrul de stat al unităților de drept, lipsa datoriilor față de bugetul de stat, starea contului personal de asigurări sociale, cazierul judiciar, cazierul detaliat și cel contravențional disponibil în format digital, inclusiv cu opțiunea de apostilare și livrare la domiciliu.

Cu toate acestea, având în vedere faptul că marea majoritate a membrilor diasporei nu dispun de un certificat de semnătură digitală (token STISC, certificate MobileID eliberate de către Orange Moldova sau Moldcell), rata de utilizare a soluțiilor digitale complete rămâne una redusă. Conform datelor Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), până în prezent, au fost perfectate doar 39 de certificate de semnătură digitală prin intermediul ambasadelor și consulatelor, ceea ce reprezintă un număr extrem de mic.

De asemenea, din 28 iulie 2022 este disponibil serviciul MDelivery, iar conform datelor Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED), actualmente, prin intermediul acestuia sunt disponibile pentru livrare 42 servicii publice, fiind posibilă expedierea în mai multe state ale lumii, cu achitarea plăților aferente prin intermediul serviciului guvernamental de plăți electronice MPay. Conform datelor Agenției de Guvernare Electronică (AGE), au fost efectuate peste 8000 livrări de documente prin intermediul MDelivery, în peste 50 de state ale lumii.  Menționăm că la sistemul MDelivery au aderat 7 furnizori de servicii poștale, iar beneficiarii pot selecta furnizorul care oferă cele mai bune prețuri sau cea mai scurtă perioadă de livrare.

MAEIE, în cooperare cu AGE și Agenția Servicii Publice (ASP), au testat și implementat serviciul MDelivery într-o serie de misiuni diplomatice și consulare. Conform datelor MAEIE, până în prezent, prin intermediul MDelivery au fost livrate un număr total de 18 pașapoarte către solicitanții din diaspora, cu mențiunea că acest serviciu deocamdată nu este preferat de către membrii diaspora din cauza costurilor mari ce le implică, iar majoritatea misiunilor diplomatice și consulare oferă alternative mai ieftine.

Potrivit autorului notei analitice, actualmente autoritățile dezvoltă mai multe soluții digitale pentru diasporă cum ar fi, platforma e-consulat, care este concepută să ofere posibilitatea depunerii cererilor către misiunile diplomatice și consulare în regim online, dar și aplicația guvernamentală integrată a serviciilor electronice numită EVO, care în esență va reprezenta o aplicație mobilă în smartphone, cu ajutorul căreia cetățenii, inclusiv cei din diaspora, vor putea accesa toate serviciile digitale disponibile din Republica Moldova, dar și diverse date din registrele de stat.

„Principala cauză a ratei de utilizare foarte mici a soluțiilor digitale în diaspora reprezintă informarea insuficientă a membrilor diaspora despre soluțiile digitale existente, funcționalitățile lor și avantajele pe care le comportă utilizarea lor. Responsabilitatea pentru promovarea soluțiilor digitale este în competența MDED și a Biroului pentru Relații cu Diaspora (BRD). Conform hotărârii de Guvern nr. 413/2017, cele 18 birouri comercial-economice din cadrul misiunilor diplomatice nu au în competența lor asistența și informarea cetățenilor din diaspora despre serviciile prestate prin intermediul misiunilor diplomatice și consulare. Ținând cont că atașații economici sunt numiți în funcție la propunerea MDED, considerăm oportun ca promovarea soluțiilor digitale din Republica Moldova să fie inclusă suplimentar în fișa lor de post”, este de părere Victor Guzun.

În acest context, IPRE propune o serie de recomandări pentru factorii decizionali, cum ar fi:

1. Acțiuni mult mai coerente, sistematice și consecvente pentru informarea membrilor diasporei despre oportunitățile pe care le au utilizând serviciile digitale disponibile și cele de perspectivă.
2. Necesitatea adoptării unor măsuri urgente care ar majora numărul deținătorilor de semnătură digitală prin campanii de informare masivă, simplificarea procedurilor de aplicare și obținere a semnăturii electronice, minimizarea costurilor aferente obținerii și utilizării semnăturii electronic, dar și dezvoltarea unei semnături electronice ușor de obținut și utilizat, după exemplul Smart ID (MobiSign sau alte soluții similare).
3. Dezvoltarea soluțiilor digitale, având drept prioritate modul și experiența bună de utilizare de către beneficiarii finali.
4. Consultarea permanentă a reprezentanților diasporei despre serviciile digitale ce ar fi necesare și prioritizarea dezvoltării lor de către autorități.
5. Continuarea procesului de dezvoltarea a soluției tehnice și pilotare a votului prin internet, pentru a facilita procesul de vot în diasporă.