#IPRE în parteneriat cu Agenția de Guvernare Electronică a Republicii Moldova și Privesc.eu, a organizat, vineri, 14 octombrie 2022, a șaptea serie de discuții publice MOLDOVA DIGITALĂ.

Invitatul discuției a fost Sergiu Gaibu, Ministrul Economiei, care alături de moderatorul Victor Guzun, expert politici de digitalizare, IPRE, a discutat despre cele mai importante soluții digitale funcționale în domeniul de competență al Ministerului Economiei și care este gradul de digitalizare în domeniul economic, care sunt cele mai importante provocări pentru o transformare digitală avansată a domeniului de competență a Ministerului Economiei, inclusiv pe dimensiunea instituțională a Ministerului, precum și despre care sunt cele mai importante inițiative și soluții digitale în dezvoltare în economie.

În deschiderea discuției, Sergiu Gaibu, a explicat cum funcționează în Republica Moldova așa-numita Triadă Digitală, după cum urmează:

1. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale este responsabil pentru infrastructura de date, pentru că respectiva infrastructură se pliază pe alte infrasructuri conexe – rețele de curent electric, gaze, transport etc.
2. Viceprim Ministrul pentru Digitalizare coordoneaza activitatea ASP, STISC, ASP și stabilește cerințele și filosofia digitaliză
3. c.Ministerul Economiei este responsabil de domeniul privat în tehnologii informaționale, inclusiv coordonează activitatea Moldova IT Park.

„Un ultimul an noi am reușit adoptarea pachetului digital 1.0 care a amendat 28 acte normative, existente în perioada septembrie-octombrie 2021. Acest pachet conține multiple elemente inclusiv reglementări de utilizare a semnăturii electronice, identificarea la distanță a consumatorului, interconexiunile de date între diverse instituții ale statului, prioritizarea actelor digitale etc. Astfel, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) beneficiază de aceste instrumente când interacționeaza cu beneficiarii, recepționând actualmente documente doar în format electronic, iar o serie de documente au fost eliminate, cum ar fi certificatul despre lipsa de datoriii, extrase din registrul de stat, copia buletinului de identitate, ele fiind automat preluate din bazele de date specializate. Reingineria proceselor este o preocupare prioritară a Ministerului”, a declarat Ministrul Economiei.

Potrivit lui Sergiu Gaibu, actualmente nu avem date credibile privind numărul de joburi geografic neutre în Republica Moldova, iar Biroul Național de Statistică urmează să îmbunătățească datele statistice în acest sens. Deocamdată, doar parcurile IT se poate lucra totalmente la distanță, iar modificarile operate de Ministerul Economiei au scos complet limitele geografice de activitate a angajaților săi.

„Managementul documentelor în Ministerul Economiei (ME) este totalmente electronic, dar încă avem documente pe suport de hârtie, inclusiv având situații când printam pe suport de hârtie extrase din sistemul electronic. Aceasta reprezintă o activitate inutilă ce generează multiple pierderi. Back-up-ul sistemului folosit de către ME este asigurat de către STISC. Sistemul ne este perfect, urmând să fie supus îmbunătățirilor. ME recepționează documente pe suport electronic, dar există instituții care încă sunt reticente la acest aspect. Spre exemplu, unele sisteme de plăți sunt insuficient conectate între ele, ce generează necesitatea circulației documentelor pe suport de hârtie. Susținem dezvoltarea de aplicații de contabilitate automate, cu recunoașterea automată a datelor, sisteme de alertă, dacă unele date nu sunt introduse sau sunt incomplete. Din nefericire, nu avem un operator tehnic care să propună un asemenea sistem, dar suntem deschiși spre cooperare și bune practici”, a spus Ministrul Economiei.

Sergiu Gaibu a specificat că Ministerul își dorește dezvoltarea unui regim simplificat și facil pentru servicii virtuale prestate la distanță, menționând: „În Republica Moldova a existat un feudalism în domeniul digitalizării, unde fiecare instituție își avea feuda digitală, cu companii digitale și diverse solții, dar care erau slab intergate între ele. Sistemele digitale trebuie unificate, sub coordonarea Viceprim-ministrului pentru Digitalizare. Noi avem o supă de sisteme, iar ele necesită o inventariere sistemică, pentru că sunt soluții care nu pot fi puse în cloud, spre exemplu, tehnologic”.

„În Republica Moldova nu avem o piață de consum a serviciilor tehnologice. Nu mai există obligativitatea utilizării ștampilei de 6 ani dar unele companii le mai folosesc. Pe de altă parte, unele comoanii vin cu soluții foarte moderne, dar care trebuie racordate la specificul local. Avem o problemă majora de absorbție a serviciilor digitalizate. Ne dorim și chemăm companiile să propună servicii digitale, inclusiv gratuite, cu monetizarea lor ulterioară, urmând exemplului Estoniei. Bugetul digital al ME este unul limitat dar ne dorim mai multe școlarizări, un intranet mult mai performant, dar și asigurarea unei memorii instituționale mult mai performante și coerente”, a conchis Ministrul Economiei.