ro 
În timp ce Ludovic Orban declara la începutul anului 2020 că nu consideră drept partener serios Cabinetul de Miniștrii de la Chișinău, la începutul lunii decembrie 2020, – după alegerile prezidențiale moldovenești – ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, şi vicepremierul moldovean Sergiu Puşcuţa, ministru al finanţelor, au semnat acordul de cooperare dintre cele două state în domeniul dezvoltării.
Acest lucru presupune inclusiv faptul că din luna ianuarie 2021 , experţii maghiari vor activa la Chișinău în cadrul Ministerului Finanţelor şi Ministerului Agriculturii din Moldova. Adăugăm din punct de vedere al investițiilor bancare străine pe piața moldovenească, Ungaria, prin Mobias Banc (cumpărată de OTP Bank Ungaria) este printre liderii bancari locali şi va implementa dezvoltări IT majore în perioada următoare. Cea mai mare companie farmaceutică maghiară, Richter, a dezvoltat o reţea de 42 de farmacii, ceea ce îi asigură o cotă de piaţă de peste 10% în Republica Moldova.
Eximbank Ungaria a înfiinţat o linie de credit de 110 milioane de dolari pentru finanţarea cooperării economice şi comerciale dintre companiile maghiare şi cele moldoveneşti. Ungaria și Polonia au reușit să impună punctul lor de vedere și de acum înainte, fondurile structurale acordate de UE statelor membre nu vor fi legate de calitatea justiției ori altceva care nu are treabă cu economia. Ungaria și Polonia au spus clar – chestiunile de suveranitate internă aparțin statelor și nu birocraților de la Bruxelles. Oficialii UE au dorit/doresc să aibă la îndemână un instrument care să poată fi folosit împotriva divergențelor politice ori ideologice ale statelor. Mai exact, o metodă de sublimare a statelor în supa ideologică comună a UE. Prezența la Chișinău a ministrului de externe maghiar arată despre o continuitate a interesul acestui stat între Prut și Nistru în ciuda unor recomandări venite din Berlin. Între timp, partidele care au acces în legislativul român nu au reșușit să ajungă la un compromis pentru formarea guvernului. Clasa politică românească a folosit discursul patriotard la adresa Republicii Moldova doar pentru a obține voturi din partea cetățenilor români cu domiciliul în Republica Moldova, odată ajunse la putere aceste formațiuni politice au făcut destul de puțin pentru interconectarea economică/finanicară, energetică ori de transport a României cu Republica Moldova.
Gazoductul Iași Chișinău este gol, investiții masive românești între Prut și Nistru lipsesc, un punct comun de trecere a frontiere pentru fluidizarea traficului nu există iar peste Prut numărul podurilor a rămas același. Nu cred că se va schimba ceva odată cu ajungerea AUR în Parlamentul României – această formațiune a anunțat că nu vrea să participe la guvernare – probabil tactica lor va fi cea de culegere a cât mai multe informații despre starea reală a relațiilor dintre cele două state, pentru a construi un plan concret de interconectare dintre România și Republica Moldova. Vom vedea care sunt comisiile parlamentare care vor fi prezidate de AUR, vom vedea dacă specialiștii cu afiliere PMP vor fi sau nu păstarați în sistem ori dacă va exista un trasfer din PMP către AUR. Avem răbdare și urmărim.
