Andrei Curăraru, expert politici publice, a declarat că Republica Moldova „a intrat într-o criză politică într-un moment foarte prost ales. Premierul Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia după opt luni de mandat, iar asta înseamnă automat demisia întregului Guvern. Cabinetul rămâne în interimat, condus de același Alexandru Munteanu, până la votarea unei noi echipe”.

„Această demisie nu trebuie interpretată doar prin prisma scandalurilor publice. Dacă analizăm atent discursurilor și anvergura reformelor, cea fiscală fost buturuga care a răsturnat carul Guvernului Munteanu. Reforma fiscală umblă în buzunarele noastre. Ministerul de resort și Premierul nu au luat suficient în calcul impactului social, mecanisme de protecție a celor vulnerabili și au fost nevoiți să retragă bucăți din această politică după ce lumea s-a enervat. O reformă poate fi corectă economic și totuși pierdută politic dacă oamenii nu înțeleg logica ei.

Scandalul MoldATSA deși mult mai vizibil, a fost doar o cauză secundară. Scandalul care ține de salariile nesimțite din interiorul întreprinderilor de stat este în continuă desfășurare, acolo există o nevoie clară de reformă, reducere a veniturilor directe și indirecte a barosanilor de la stat și un control care să excludă repetarea situațiilor de tip MoldATSA.

Au existat și fricțiuni interne. Era previzibil într-un cabinet construit din tehnocrați, oameni de partid și oameni apropiați premierului. Dar fricțiune nu înseamnă automat că balivernele de pe telegram sunt adevărate. Până acum, faptele arată o echipă neomogenă și o problemă de coordonare, care nu fac dovada unui război intern care ar fi blocat guvernarea. Am fi aflat despre asta din presă, ca și cu MoldATSA. Singurul incident pe care îl citează și Președinta Republicii Moldova a fost o ciocnire de caractere dintre Premier și ministrul Dan Perciun, un om cu o experiență politică și de reforme semnificativă, care se pare că avea obiecții la stilul premierului Munteanu”, a spus el.

În opinia sa, în aceste 8 luni, premierul a fost mai degrabă absent din spațiul public și i-a lăsat pe subordonații săi să comunice pe problemele esențiale. În Republica Moldova de marca anului 2026, o astfel de strategie nu putea avea șanse de succes.

„Să nu ignorăm și proiectul nostru de țară: integrarea europeană. Pe 15 iunie, Moldova a deschis Clusterul 1, cel al fundamentelor. Acesta este clusterul care dă ritmul întregului proces. Acum există obiectivul de a deschide încă două clustere până la sfârșitul verii și sarcini care trebuie livrate până la 1 septembrie. În paralel, Planul de Creștere al UE înseamnă până la 1,9 miliarde de euro pentru 2025-2027, condiționate de reforme.

Spre deosebire de România, Republica Moldova are un partid cu majoritate stabilă în Parlament care poate desemna fără necesitate de coalizare, un candidat care va fi ales cu siguranță, dar mandatul acestuia va fi îngreunat de rateul guvernului Munteanu”, mai spus expertul.

Andrei Curăraru a venit și cu un apel către partidul de guvernare, Președinție și viitorul candidat la funcția de prim-ministru – „să nu veniți doar cu un nume care poate trece prin Parlament. Noul premier trebuie să aibă mandat clar pentru rezultate: realizări pe clustere de negociere, decizii explicate pe fiscalitate și salarizare, ordine în întreprinderile de stat și responsabilitate politică atunci când instituțiile eșuează”.

„Moldova nu are nevoie doar de un guvern nou. Are nevoie de un guvern care poate livra aderarea europeană în termenele asumate”, a conchis el.