Deputatul PSRM Petru Burduja a prezentat astăzi, în cadrul unui briefing, bugetul de stat alternativ al Partidului Socialiștilor pentru anul 2026, un buget care răspunde intereselor naționale ale țării și ale cetățenilor simpli.

Deputatul a atras atenția asupra faptului că politica bugetar-fiscală promovată de PAS, ale cărui guverne au cheltuit în ultimii patru ani 50 de miliarde de lei împrumuturi în special pentru acoperirea deficitului bugetar și a cheltuielilor curente, a dus la o criză economică și socială profundă.

PSRM consideră că situația se va agrava în continuare dacă nu va fi schimbată abordarea privind elaborarea bugetului de stat. Astfel, potrivit modificărilor operate în noiembrie la buget, în primele 9 luni ale acestui an, doar 20% din cele 10 miliarde de lei credite au fost utilizate conform destinației, în timp ce 80% au fost cheltuite pentru acoperirea cheltuielilor bugetare curente.

Pentru depășirea crizei, PSRM propune stimularea dezvoltării producției locale și creșterea exporturilor. În acest scop, formațiunea insistă asupra implementării mai multor proiecte: plasarea pe rafturile magazinelor a 50% produse autohtone, introducerea cotei zero la impozitul pe profitul reinvestit al întreprinderilor, restituirea TVA acumulat pe conturile companiilor timp de trei ani sau mai mult, subvenționarea fermierilor și achitarea datoriilor la subvenții.
PSRM propune și modificări ale legislației financiar-bancare, în special impunerea obligativității utilizării stricte a mijloacelor împrumutate conform destinației, și nu pentru acoperirea cheltuielilor bugetare.

Un alt punct important, în opinia socialiștilor, este crearea unei bănci comerciale de stat cu capital 100% public. Petru Burduja a prezentat exemple din țările vecine, unde prin astfel de bănci comerciale de stat sunt derulate toate proiectele investiționale strategice, în special cele de infrastructură.

Deputatul a atras atenția și asupra faptului că, în condițiile crizei energetice, tarifelor ridicate și identificării resurselor pentru compensații, companiile energetice din Moldova au obținut în 10 luni ale anului 2025 un profit de aproape 100 de milioane de euro. De aceea, PSRM propune introducerea, în conformitate cu practica europeană, a unui impozit special pentru companiile energetice în mărime de cel puțin 25%, ceea ce va aduce suplimentar cel puțin 200 de milioane de lei anual la buget.

Aceeași situație se referă și la activitatea băncilor comerciale, care, în condițiile unei inflații cumulate de peste 64% în patru ani, au obținut un profit total de peste 17 miliarde de lei. Potrivit PSRM, este anormal ca populația să plătească prețuri ridicate din cauza inflației, iar băncile să obțină profituri exagerate. În aceste condiții, socialiștii propun introducerea unui impozit special pe activitatea bancară – de minimum 25%, care va aduce suplimentar la bugetul de stat peste 1,1 miliarde de lei anual.

PSRM propune și revizuirea unor articole de cheltuieli, în special a bugetului militar, care în doi ani a crescut de câteva ori, a Centrului „Patriot” și reducerea aparatului administrativ.

Potrivit deputatului, o parte semnificativă a cheltuielilor trebuie orientată spre dezvoltarea infrastructurii naționale, regionale și locale, spre creșterea producției industriale și a numărului locurilor de muncă, întrucât 92% din veniturile bugetului de stat se formează anume din taxe și impozite.

Proiectul național de industrializare propus de socialiști prevede crearea a 18 platforme industriale care urmează să fie realizate în toate centrele raionale ale Moldovei. „Statul trebuie să subvenționeze dobânzile la creditele atrase pentru dezvoltarea acestor sectoare industriale, cheltuielile legate de pregătirea profesională a personalului, promovarea externă a produselor, precum și cel puțin 50% din costurile pentru implementarea noilor tehnologii robotizate. În cele din urmă, este vorba despre crearea a cel puțin 45-50 de mii de locuri de muncă.”

Petru Burduja a prezentat și poziția PSRM privind revenirea Parlamentului la practica votării tuturor proiectelor de infrastructură regionale și locale, deoarece mecanismul actual, prin care proiectele sunt distribuite de Guvern pe criterii politice, nu contribuie la stabilitatea economică și la dezvoltarea regiunilor.