Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) atrage atenția asupra unei evoluții îngrijorătoare în mass-media, care indică o schimbare de paradigmă în relația stat–presă, cu efecte directe asupra independenței editoriale și funcționării pieței media. Într-o declarație, formațiunea menționează că „datele recente privind alocarea fondurilor publice către instituții media, inclusiv sume considerabile acordate predominant unui anumit segment, sugerează că statul nu doar sprijină presa, dar începe să-i influențeze structura și direcția. Situația este agravată de acuzațiile opoziției privind partizanatul unor instituții în favoarea PAS. Chiar dacă pot fi contestate punctual, cumulul lor, împreună cu fluxurile financiare, creează percepția legitimă a unei prese insuficient independente”. 

PLDM atenționează asupra unui model îngrijorător în care:
• finanțarea este direcționată selectiv;
• aceiași actori devin beneficiari constanți;
• conținutul reflectă tot mai frecvent aceleași narative politice.

„Pericolul nu este cenzura directă, ci autocontrolul. Presa dependentă de finanțare evită criticile incomode, amplifică teme „acceptabile” și își ajustează discursul pentru a nu pierde accesul la resurse. Aceasta reprezintă o formă subtilă și periculoasă de control.

Impactul asupra democrației este major. Când agenda publică este modelată repetat în aceeași direcție, anumite voci sunt amplificate, iar altele marginalizate, nu mai vorbim de competiție electorală echitabilă, dar de avantaje sistemice create mediatic. Nu e nevoie ca presa să spună oamenilor cum să voteze; este suficient să le influențeze modul de gândire și interpretarea realității.
Acest mecanism afectează percepțiile publicului, normalizează anumite opțiuni politice și reduce vizibilitatea alternativelor, afectând alegătorii indeciși și echilibrul democratic” – mai spune formațiunea.

PLDM consideră că „această evoluție reprezintă o formă de capturare soft a mass-mediei, incompatibilă cu principiile unui stat democratic și parcursul european al Republicii Moldova. Ea apare într-o piață media fragilă, cu venituri limitate, grad redus de capitalizare și dependență de finanțări externe. Intervențiile publice insuficient calibrate nu corectează eșecurile pieței, ele conduc la perpetuarea acestora.

Experiența europeană arată că sprijinul public este eficient doar dacă respectă:
• neutralitate și nediscriminare;
• transparență totală;
• separarea clară între finanțare și influența politică;
• mecanisme independente de evaluare;
• orientare spre sustenabilitate economică, nu dependență.

Fără aceste garanții, finanțarea publică riscă să fie percepută ca ajutor de stat netransparent, incompatibil cu obiectivele de consolidare a pluralismului și independenței media”.

PLDM solicită:
• cadru legal clar pentru finanțarea publică, aliniat standardelor europene;
• transparență integrală a procesului, criterii și justificări publice;
• mecanisme independente de evaluare și monitorizare;
• politici pentru sustenabilitatea economică a mass-mediei, diversificarea veniturilor, stimulente fiscale și sprijin pentru inovație;
• garantarea pluralismului și acces echitabil la resurse pentru instituțiile independente și critice.

PLDM reafirmă că „libertatea presei și pluralismul mediatic sunt fundamentale pentru statul de drept și parcursul european. Orice intervenție publică trebuie să fie proporțională, transparentă și orientată exclusiv spre consolidarea independenței editoriale, nu a dependenței. Mass-media trebuie să rămână un spațiu al dezbaterii libere, al criticii constructive și al pluralismului opiniilor, astfel încât cetățenii să aibă acces la informație corectă, completă și diversă”.