Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a constatat că „guvernarea PAS încearcă să prezinte drept o amplă reformă a administrației publice un exercițiu despre al cărui efect real societatea nu cunoaște, aproape nimic. Guvernul a anunțat o „optimizare” a aparatului de stat care ar urma să vizeze 161 de instituții, aproximativ 52.000 angajați și reduceri ale statelor de personal între 10% și 30%. Unele agenții vor fi comasate, iar Cabinetul prim-ministrului își reduce cu 39% numărul funcțiilor din statele de personal”.

PLDM consideră însă că, înainte de a prezenta aceste % drept dovadă a eficientizării administrației, Guvernul trebuie să răspundă la o întrebare esențială: câte dintre funcțiile care urmează să fie eliminate sunt ocupate și câte sunt vacante?

„Datele oficiale arată că problema posturilor neocupate este una de proporții. Pentru 2026, moratoriul instituit în sectorul bugetar vizează aproximativ 17.000 de funcții vacante. La 1 ianuarie 2026, în autoritățile publice centrale erau prevăzute 12.522 de funcții publice, dintre care 2.491 erau vacante, adică aproape 20%. Aceste cifre nu pot fi suprapuse mecanic peste cele 52.000 de persoane vizate de reorganizare, deoarece se referă la categorii statistice diferite. Ele arată însă clar că o parte a aparatului public funcționează deja cu numeroase poziții neocupate.

În aceste condiții, reducerea statelor de personal nu poate fi prezentată automat drept reducere efectivă a aparatului de stat sau economie bugetară. Dacă o instituție are deja 15–20% dintre funcții vacante și i se solicită o reducere de 20%, o parte semnificativă a „optimizării” poate consta doar în eliminarea din organigramă a unor poziții pe care nu lucrează nimeni.

Radierea posturilor inutile poate fi justificată administrativ, dar nu este echivalentă cu reducerea unei cheltuieli salariale existente. Un post vacant nu generează aceeași povară bugetară ca o funcție ocupată. Dacă Guvernul afirmă că reorganizarea va produce economii importante, acestea trebuie prezentate concret, în lei, separat pentru posturile vacante eliminate și pentru reducerea efectivă a cheltuielilor de personal” – a mai comunicat partidul.

PLDM consideră insuficientă și justificarea potrivit căreia simpla comasare a agențiilor și reducerea numărului de contabili, juriști, specialiști în resurse umane sau logistică ar însemna automat o administrație mai eficientă. Instituțiile publice nu există pentru structurile lor auxiliare, dar pentru atribuțiile stabilite prin lege.

„Orice comasare trebuie precedată de o analiză a competențelor, volumului real de activitate, responsabilităților juridice și capacității instituționale care rămân după reorganizare. Altfel, Guvernul riscă să obțină o organigramă mai mică fără să demonstreze că statul va funcționa mai bine.

Actuala reformă nu răspunde nici problemei dezechilibrelor salariale din sectorul public. Chiar Guvernul a recunoscut existența unor diferențe considerabile de remunerare între instituții. Unele structuri publice nu reușesc să ocupe funcții importante, în timp ce în altele există remunerații semnificativ mai mari. Reducerea mecanică a posturilor nu rezolvă aceste dezechilibre și nici problema calității recrutării și managementului resurselor umane”, au mai spus liberal-democrații.

PLDM solicită Guvernului ca, înainte de aplicarea reducerilor anunțate, să publice:
1. pentru fiecare dintre cele 161 de instituții – numărul total de funcții aprobate, ocupate și vacante la data începerii reformei;
2. numărul funcțiilor care urmează să fie desființate, separat în funcții ocupate și funcții deja vacante;
3. numărul persoanelor ale căror raporturi de muncă vor înceta în urma reorganizării;
4. economia bugetară estimată, exprimată în lei, separat pentru eliminarea posturilor vacante și pentru reducerea efectivului real de personal;
5. analiza funcțională care justifică fiecare comasare.

PLDM consideră că reforma administrației publice trebuie măsurată prin economie reală, capacitate instituțională și calitatea serviciilor oferite cetățenilor, nu prin numărul de poziții șterse din organigrame.