La data de 1 martie 2024, reprezentanții actualei majorități parlamentare au înregistrat un proiect de lege în Parlament, ce prevede pilotarea votului prin corespondență în SUA și Canada pentru alegerile prezidențiale din anul curent. Intenția comunicată de către autorii proiectului de lege este de a pilota la prima etapă votul prin corespondență în statele sus-menționate, urmând ca, ulterior, să fie luată în calcul implementarea plenară a acestuia și în alte zone geografice. Proiectul a fost votat în prima lectură în cadrul ședinței Parlamentului din 21 martie 2024.

În acest context, Mihai Mogîldea, Director Adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), a elaborat o notă analitică, care urmărește să analizeze oportunitatea și miza implementării votului prin corespondență în Republica Moldova, prin prisma prevederilor proiectului de lege și viziunii expuse de către autoritățile publice relevante. De asemenea, analiza include o serie de concluzii și recomandări adresate factorilor de decizie, menite să îmbunătățească versiunea actuală a proiectului de lege nr. 65 din 1 martie 2024.

Potrivit autorului, introducerea votului prin corespondență în Republica Moldova este motivată de situația creată la secțiile de vot din afara țării la ultimele alegeri prezidențiale din 2020 și parlamentare din 2021.

De exemplu, în turul doi al scrutinului prezidențial din 2020, participarea la vot în diasporă a atins cifra de circa 263 000 de persoane în cele 139 de secții de votare organizate de către autorități. În urma participării masive a diasporei, în 11 secții de votare au fost epuizate buletinele de vot înainte de închiderea secțiilor de votare, iar cozile formate la mai multe secții de votare au creat nemulțumire în rândul alegătorilor. Chiar dacă numărul secțiilor de votare a fost suplimentat de la 139 la 150 în cazul scrutinului parlamentar din 2021, iar participarea la vot a fost mai mică cu circa 50 000 de persoane, problemele legate de asigurarea condițiilor optime de exercitare a votului în diasporă au persistat în țări precum Germania, Marea Britanie, Franța și Italia.

Conform datelor de la ultimele scrutine electorale, în SUA și Canada au votat 14 889 de alegători în 2020 și 11 697 în 2021. Numărul cumulat al secțiilor de votare din aceste două state a crescut de la 16 în 2020 la 17 în 2021.

Numărul de înregistrări prealabile consemnate în ambele state a fost de 4161 în 2020 și 5897 în anul 2021. Aceste înregistrări au fost transmise din 55 de localități din Canada și 311 din SUA, fapt ce demonstrează o fragmentare geografică destul de extinsă a potențialilor votanți.  Pornind de la aceste date, putem constata că pilotarea votului prin corespondență în aceste state este argumentată de amplasarea neuniformă a diasporei din aceste țări, dar și distanțele mari ce ar trebui parcurse de către unii cetățeni pentru a putea vota.

Totuși, principalele probleme în exercitarea votului de către diaspora au fost consemnate în cele mai mari state europene, unde numărul votanților este mult mai mare și interesul față de alegerile naționale s-a dovedit a fi unul ridicat. Astfel, cele mai importante patru țări pe această dimensiune – Italia, Franța, Marea Britanie și Germania – însumează peste 64% din votanții din diasporă ce s-au prezentat la urne în 2021. Mai mult decât atât, numărul înregistrărilor prealabile din aceste state a însumat 61% din totalul înregistrărilor. Aceste state nu pot fi excluse din procesul de pilotare a votului în diasporei și trebuie asigurată, încă de la această etapă, extinderea arealului geografic a votului prin corespondență prin includerea Italiei, Marii Britanii, Franței și Germaniei. Costurile medii pentru transmiterea unui vot prin corespondență în aceste state vor fi mai mici decât în Canada sau SUA, din cauza distanțelor sesizabil mai mici față de misiunile diplomatice și consulare, iar potențiala utilizare a acestei metode alternative de către alegători va fi una mult mai mare datorită proporției mai mari a diasporei din aceste state.

Luând la bază, analiza efectuată, IPRE vine cu următoarele recomandări:

1. Extinderea numărului de state unde poate fi pilotat votul prin corespondență, prin includerea Germaniei, Marii Britanii, Franței și Italiei, țări unde au fost consemnate anterior diferite probleme în organizarea procesului de vot datorită participării largi a diasporei Republicii Moldova.
2. Consolidarea capacităților CEC pe dimensiunea IT și securitate cibernetică.
3. Listarea expresă a circumstanțelor pentru anularea/invalidarea voturilor prin corespondență în secția/secțiile electorate vizate. Includerea unor sancțiuni pentru persoanele sau entitățile ce vor încerca, prin diferite metode, fraudarea votului prin corespondență.
4. Includerea semnăturii electronice ca instrument de identificare digitală a alegătorilor ce se vor înregistra pentru a vota prin corespondență pe portalul dezvoltat în acest sens.
5. Informarea la scară largă a diasporei Republicii Moldova despre mecanismul votului prin corespondență, avantajele sale și siguranța datelor ce urmează a fi introduse de către alegători.