Republica Moldova a căzut patru poziții – de pe 31 pe 35 din 180 de state, în clasamentul „Indicele Libertății Presei”, realizat de organizația Reporteri fără frontiere (RSF). 

„Mass-media din Moldova este polarizată între taberele pro-ruse și pro-occidentale, dar controlul oligarhilor și liderilor politici exercitat asupra pozițiilor editoriale a scăzut față de anii precedenți”- se spune în analiză.

Totodată, se menționează că, „în timp ce unele mass-media independente îndrăznesc să acopere subiecte care stânjenesc autoritățile, mulți jurnaliști se limitează să urmărească agenda administrației naționale. Majoritatea instituțiilor media deținute de politicieni urmăresc agenda partidelor lor politice. După decembrie 2023, când starea de urgență impusă din cauza invaziei pe scară largă de către Rusia a Ucrainei vecine a fost ridicată, autoritățile au adoptat un nou sistem care a permis suspendarea mai multor canale de televiziune fără suficientă transparență în procesul decizional. Măsurile luate de Consiliul Audiovizualului au înăsprit controlul asupra dezinformarii și discursurilor instigatoare la ură și au slăbit instituțiile media care difuzează conținut propagandistic produs în Rusia”.

„Libertatea presei și dreptul la informare sunt garantate de lege, iar bunele practici sunt încurajate de un cod de etică jurnalistic. Dar accesul la informații este uneori subminat, iar procesele arbitrare pentru defăimare sunt frecvente. Cadrul legal stabilit la sfârșitul anului 2023, care urmărește blocarea canalelor ale căror licențe au fost suspendate în timpul stării de urgență, este un subiect de îngrijorare” – se mai spune în „Indicele Libertății Presei 2025”.

Este remarcat și faptul că, „jurnaliştii pot fi ţinta insultelor şi intimidărilor din partea politicienilor”.