Asociația Promo-LEX a prezentat astăzi rezultatele unui studiu sociologic privind percepțiile cetățenilor din UTA Găgăuzia asupra proceselor electorale, funcționării instituțiilor democratice și contextului socio-politic. Datele au fost făcute publice în cadrul unui eveniment organizat la Comrat.

Rezultatele studiului conturează un tablou complex al societății din UTA Găgăuzia, caracterizat prin interes pentru politică și alegeri, dar și printr-un nivel redus de încredere în instituțiile centrale. Informarea este dominată de rețelele sociale, în special TikTok, YouTube și Facebook. În același timp, aproape 17% dintre cetățenii din regiune nu se consideră parte a societății și statului Republicii Moldova. Studiul a fost realizat de ATES Research Group în perioada 14–18 martie 2026, pe un eșantion reprezentativ de 410 respondenți din 20 de localități urbane și rurale din UTA Găgăuzia și are o marjă de eroare de ±4%.

Datele arată că interesul pentru politică este relativ ridicat: 57,8% dintre respondenți declară că sunt interesați de evenimentele politice din Găgăuzia, 60,1% de cele naționale și 62,8% de cele internaționale. Totodată, 74,3% consideră că nu pot influența deciziile luate la nivel național, iar 68% susțin că nu au influență la nivel regional.

În ceea ce privește percepția asupra direcției de dezvoltare a țării, majoritatea respondenților consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită, atât în UTA Găgăuzia (54,2%), cât și la nivel național în Republica Moldova (71,9%), în timp ce doar o minoritate percepe direcția ca fiind bună, atât la nivel de Găgăuzia, cât la nivel de țară.

Alegerile sunt considerate importante de majoritatea populației din regiune, în special cele pentru funcția de Bașcan (81,4%) și alegerile locale generale (80,1%), urmate de alegerile pentru Președintele Republicii Moldova (76,4%), cele pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (75,8%) și alegerile parlamentare (66,9%). Cu toate acestea, 51,5% consideră că alegerile nu sunt libere și corecte, în timp ce aproape 40% le evaluează pozitiv.

În același timp, respondenții percep că alegerile pentru funcția de Bașcan din 2023 au fost marcate de control politic asupra mass-mediei regionale (29,4%), de manipularea alegătorilor prin intermediul rețelelor sociale (21%), precum și de presiuni sau influențe exercitate de autorități și funcționari publici (18,9%). De asemenea, respondenții consideră că alegerile pentru Adunarea Populară și pentru Bașcan ar trebui organizate de Consiliul electoral central al Găgăuziei în comun cu Comisia Electorală Centrală (44%), în timp ce 43,9% susțin că scrutinul ar trebui organizat exclusiv de către Consiliul electoral central al Găgăuziei.

Studiul evidențiază și relația dintre cetățeni și instituțiile regionale. Deși 54,8% manifestă interes față de activitatea Adunării Populare, percepțiile privind legitimitatea acesteia sunt divizate: 39,2% o consideră legitimă, iar 38,9% nelegitimă. Situația este complicată de faptul că mandatul acestei instituții a expirat în noiembrie 2025, iar alegerile nu au fost organizate la timp. Responsabilitatea pentru această situație este atribuită în principal autorităților centrale de la Chișinău (33,9%) și conducerii actuale a Adunării Populare (14%). Totuși, 26,2% dintre respondenți nu au știut sau nu au dorit să răspundă.

În același timp, există o disponibilitate ridicată de participare electorală: 85,5% dintre respondenți declară că ar merge la vot dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare. Mai mult, peste 82% consideră că la alegerile pentru Adunarea Populară și Bașcan ar trebui să poată vota și candida doar persoanele care locuiesc de mai mult de trei ani în Găgăuzia, iar peste 57% consideră că numărul actual de 35 de deputați ar trebui redus.

Spațiul informațional din Găgăuzia este dominat de surse digitale și televiziune. Rețelele sociale sunt utilizate de 56,2% dintre respondenți, site-urile de știri de 42,6%, iar televiziunea de 35,5%. În timp ce la nivel național cea mai populară platformă este Facebook, în Găgăuzia cetățenii se informează despre subiecte politice în principal de pe TikTok (61,4%), YouTube (59,2%), Facebook (58,4%) și Instagram (57,4%).

Consumul de televiziune este concentrat pe un număr limitat de canale, în special GRT și 1TV (Rusia). Postul național Moldova 1 reprezintă prima opțiune pentru doar 9% dintre respondenții care au declarat că se informează de la televizor.

La nivel de încredere, Biserica (70,4%), primarul/consiliul local (53,7%) și Bașcanul (49,2%) se bucură de cea mai mare încredere a cetățenilor din UTA Găgăuzia. La polul opus se află organizațiile nonguvernamentale, Parlamentul și Guvernul.

Dincolo de dimensiunea politică, principalele preocupări ale populației sunt de natură socială și economică. Potrivit respondenților, cele mai importante probleme sunt lipsa locurilor de muncă/șomajul (27,8% menționată în primul rând), veniturile mici (24,4% în al doilea rând) și creșterea prețurilor (19,7% în al treilea rând), urmate de sărăcie și migrație. Aproape 59% consideră că responsabilitatea pentru soluționarea acestor probleme revine autorităților centrale, iar 38,5% autorităților regionale.

Totodată, 57,2% consideră că statutul autonomiei Găgăuziei nu este respectat, invocând conflictele politice (66,5%) și comunicarea deficitară cu autoritățile centrale (57,9%). De asemenea, 63,4% apreciază relațiile dintre autoritățile centrale și cele regionale ca fiind rele, în timp ce doar 12% le consideră bune.

În ceea ce privește orientarea externă a Republicii Moldova, 41,7% dintre respondenți optează pentru o politică echilibrată între est și vest, 38,7% susțin apropierea de Federația Rusă, iar 6% optează pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Studiul evidențiază și faptul că respondenții sunt împărțiți între cei care se simt parte a societății și statului Republica Moldova în mare și foarte mare măsură (38,6%) și cei care se simt în mică măsură sau deloc (54%). Totodată, păstrarea și promovarea limbii și culturii găgăuze este considerată importantă de majoritatea respondenților (86%). Mai mult de jumătate dintre respondenți (60%) susțin că limba română este necesară în viața de zi cu zi, în timp ce 36,3% o consideră mai degrabă inutilă sau deloc necesară. În consecință, doar 32,1% declară că utilizează limba română în viața cotidiană.

Amintim că, recent, Promo-LEX a prezentat și rezultatele studiului sociologic „Percepțiile cetățenilor privind calitatea alegerilor și funcționarea proceselor democratice în Republica Moldova”, care oferă o imagine amplă, la nivel național, asupra proceselor electorale, funcționării instituțiilor democratice și respectării drepturilor omului, inclusiv în regiunea transnistreană.

Studiul sociologic „Percepția asupra situației socio-politice, a alegerilor și a relațiilor instituționale din UTA Găgăuzia” este elaborat în cadrul proiectului „Democrația în Acțiune: Consolidarea Integrității Electorale, Responsabilității Politice și Participării Civice”, implementat de Asociația Promo-LEX, cu sprijinul Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și al Suediei.