Autoritățile încearcă să transforme în formalitate investigarea situației de la întreprinderile de stat, limitându-se la verificarea doar a trei dintre acestea și la discuții generale despre necesitatea perfecționării legislației. Declarația a fost făcută de vicepreședintele Parlamentului, deputatul PSRM Vlad Batrîncea, de la tribuna legislativului.

Potrivit lui, în două luni, comisia parlamentară specială a reușit să verifice salariile doar la trei întreprinderi de stat, deși problema este mult mai amplă.

„După destrămarea Uniunii Sovietice, aveam 1 300 de întreprinderi, acum au rămas 500. Comisia de anchetă a verificat salariile doar la trei întreprinderi, mai avem nevoie de încă 30 de zile. Eu am declarat de la această tribună încă în luna iulie că un reprezentant al puterii nu poate investiga ceea ce însăși puterea a făcut”, a declarat Vlad Batrîncea.

Deputatul a menționat că, în același timp, reprezentanții guvernării au vorbit activ despre „zeci de ani de regres și despre cât de prost au fost gestionate aceste întreprinderi”.

În opinia lui Vlad Batrîncea, în loc să încerce să mușamalizeze scandalul, Parlamentul trebuie să stabilească circumstanțele concrete, să identifice încălcările și să transmită materialele organelor de drept.

Vlad Batrîncea a anunțat că opoziția a pregătit propuneri concrete pentru reformarea sistemului de administrare a întreprinderilor de stat.

Prima dintre acestea vizează selectarea prin concurs a conducătorilor.

„Trebuie să consolidăm procedurile de concurs, pentru că oamenii nu pot fi numiți fără concurs. Iar atunci când vorbiți despre acest lucru, trebuie să spuneți și cine a admis numirea în baza interimatului, cine a ignorat cerința legală privind organizarea concursului, cine și-a bătut joc de principiul meritocrației”, a declarat deputatul.

PSRM propune, de asemenea, modificarea modului de formare a consiliilor de administrație ale întreprinderilor de stat, „astfel încât o persoană să nu poată activa în mai mult de un consiliu și să fie o persoană dintr-un anumit domeniu, care, datorită experienței proprii, să poată contribui la activitatea întreprinderii”.

O altă propunere este limitarea numărului membrilor consiliilor: până la trei persoane în cazul întreprinderilor mici și până la cinci în cazul întreprinderilor mari.

Vlad Batrîncea s-a referit separat la nivelul salariilor conducătorilor și membrilor consiliilor de administrație ale întreprinderilor de stat.

„Este necesar să stabilim un plafon al salariilor la întreprinderile de stat. Pentru că salariile diferă: la unii sunt de 150 de mii, la alții – de 70 de mii. La cineva sunt 60 de mii, la altcineva – 90 de mii, deși este absolut neclar care este raportul dintre salariu, volumul de muncă, rezultatele, eficiența și producția întreprinderii”, a subliniat deputatul.

El a atras atenția și asupra plăților către membrii consiliilor de administrație, care, potrivit lui, pot ajunge la 1,5–2 milioane de lei anual.

„În Republica Moldova, unde se spune că plăcinta este mică și nu ajunge pentru toți. Și este normal. Dar trebuie să existe o justificare pentru un salariu de 150 de mii. Sau nu ne interesează pe ce se bazează acest salariu? Este obrăznicie. Tocmai de aceea am propus crearea unei comisii de anchetă”, a declarat Vlad Batrîncea.

O preocupare aparte pentru deputat au reprezentat-o declarațiile premierului privind posibile încălcări la darea în arendă a patrimoniului întreprinderilor de stat. În opinia lui Vlad Batrîncea, dacă premierul deține asemenea informații, organele de drept trebuie să verifice nu întreprinderi separate, ci întregul sistem.

„Eu, în mod naiv, presupun că o asemenea declarație a premierului trebuie să determine procuratura să reacționeze și să verifice nu trei întreprinderi, pe care comisia le-a investigat timp de două luni, ci toate întreprinderile. Și trebuie să fie absolut clar unde sunt comise aceste infracțiuni”, a subliniat Batráncea.
Vicepreședintele Parlamentului consideră că refuzul majorității de a susține inițiativa opoziției privind crearea unei proprii comisii de anchetă le-a permis autorităților să câștige timp și să reducă atenția societății asupra problemei salariilor exorbitante din sectorul public.

El a subliniat că o comisie parlamentară dispune de competențe largi pentru obținerea informațiilor, inclusiv a celor care poartă statutul de secret de stat.

În același timp, potrivit lui, opoziția nu a avut accesul necesar la informații.

Vlad Batrîncea consideră că situația întreprinderilor de stat trebuie analizată nu doar prin prisma salariilor unor conducători, ci și ținând cont de valoarea activelor statului și de o eventuală privatizare.

„Stimați colegi, este vorba despre bani publici, este vorba despre patrimoniul național al statului și este vorba, inclusiv, despre ceea ce va sta la baza viitoarei privatizări”, a subliniat el.

Deputatul a dat drept exemplu Fabrica de Sticlă, menționând reducerea semnificativă a profitului acesteia.

„Dacă Fabrica de Sticlă este administrată prost și și-a redus profitul de la 50 de milioane la 10 milioane, aceasta înseamnă că valoarea privatizării, prețul privatizării, va fi semnificativ mai mic. De ce se face acest lucru?”, a întrebat retoric Batrîncea.

El a menționat și întreprinderea Macon, care a fost închisă, precum și alte întreprinderi de stat, a căror situație, în opinia sa, necesită o analiză separată.

În încheiere, Vlad Batrîncea a declarat că PSRM nu intenționează să lase situația fără răspuns și va prezenta propria evaluare a activității comisiei.

„Vom prezenta un raport alternativ și vom veni cu propuneri concrete, de conținut”, a declarat vicepreședintele Parlamentului.