Dmitri Torner, lider al Partidului „NOI – Noua Opțiune Istorică”, afirmă că, în ultimele zile, în spaţiul public s-au făcut diferite presupuneri pe marginea proiectului noilor modificări a legislaţiei electorale. Astfel, potrivit unor informaţii, s-ar preconiza schimbarea modalităţii de elaborare a listelor electorale. În listele de bază ar urma să fie incluşi nu toţi cetăţenii cu drept de vot, ci doar acei care au participat la minimum unul din ultimele trei scrutine republicane. Iar aceasta a dat naştere presupunerilor că pe această cale guvernarea ar dori să diminueze numărul minim de alegători necesari pentru validarea rezultatelor unui referendum.

„Dacă va fi schimbată modalitatea de elaborare a listelor electorale şi în listele de bază vor fi circa 1,6-1,7 milioane de alegători (cel puţin, această cifră se vehiculează în spaţiul public), atunci rezultatele unui referendum vor putea fi validate dacă la el vor participa circa 600 000 alegători. Şi dacă toate aceste modificări pornesc de la un preconizat referendum, haideţi să facem un exerciţiu şi să încercăm să intuim cam despre ce referendum ar putea fi vorba.

În primul rând, trebuie luat în calcul un referendum legat de aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Astfel de referendumuri au loc nemijlocit înainte de aderare. Iar despre aderarea RM la UE în anii următori se vorbeşte ca despre ceva cât se poate de real.

Un alt posibil referendum ar putea fi la tema neutralităţii. În spaţiul public, în ultimele zile, referinţe la un astfel de referendum au fost făcute mai multe. Dacă guvernarea ia în calcul o posibilă aderare a Republicii Moldova la NATO, atunci, cu siguranţă, la o anumită etapă se va pune problema unui astfel de referendum”, constată el.

Politicianul spune că „încă un posibil referendum ar putea ţine de soluţionarea problemei transnistrene. Potrivit informaţiilor apărute în spaţiul public, oficialii de la Chişinău au un plan de reglementare a problemei transnistrene, pe care-l discută cu partenerii europeni. Dat fiind importanţa problemei, dacă se va ajunge la un moment dat să se întreprindă acţiuni concret în acest sens, nu este exclus să apară şi necesitatea unui referendum”.

„Încă un posibil referendum ar putea fi organizat la tema reformei administrativ-teritoriale. Dacă se va decide să se renunţe la actualul sistem de raioane, numaidecât va trebui modificată Constituţia, căci raioanele sunt prevăzute în articolul 110 din Constituţie. Altă modalitate reală de revizuire a Constituţiei, decât prin referendum, la moment nu există.

Încă un posibil referendum, care ar trebui luat în calcul, ar putea ţine de revizuirea modalităţii de alegere a Preşedintelui ţării. Se are în vedere revenirea la alegerea şefului statului în Parlament. Dar probabilitatea unui astfel de referendum este extrem de redusă şi eu am explicat cu altă ocazie de ce cred astfel”, enumeră el.

Liderul NOI afirmă că sunt şi alte teme la care ar putea fi organizate referendumuri, dar timpul va arăta pentru care din ele se modifică acum legislaţia şi, în general, dacă preconizatele modificări ţin de referendumuri sau există şi altă miză, care încă nu e vizibilă la moment.