Virgil Botnaru

La 22 august 1456 începea ce-a de-a doua domnie a lui Vlad Țepeș, despre care Petre Țuțea afirma (cu admirație, firește) că: „are mai ales meritul că a coborât morala absolută prin țepele puse în cur”. Adică „dormeai cu punga de aur la cap si ti-era frică să n-o furi tu de la tine. Ăsta-i voievod absolut!” Iar fără de el „istoria românilor e o pajiște cu miei!”

Adorat de unii, desconsiderat de alții pentru cruzimea-i legendară, domnitorul a rămas în conștiința posterității drept un model de conducător ce inspiră supușilor săi frică, respect și pietate. Eminescu l-a văzut ca pe o salvare de toate lichelele și parveniții națiunii, și nu doar Eminescu, dar și noi, cei de acum.

Or, peste 137 de ani de la publicarea poemului Scrisoarea III și peste un secol de la Marea Unire, poporul nostru (atât din dreapta, cât și din stânga Prutului) se confruntă cu aceleași probleme- hoție, minciună, trădare de țară și mârlănie, la cel mai înalt (și cinic) nivel.

[Iar moldovenii, istoric vorbind, s-au obișnuit să fie cuminți și harnici doar când îi ține în frâu o mână de fier. Democrația și libertatea nu par să fie făcute pentru ai noștri…]

Gândiți-vă acum ce s-ar alege din Parlamentul nostru, cine ar mai rămâne prin Ministere, prin Agenții de tot felul, pe la judecătorii, inspectorate etc. etc, într-un cuvânt, de la magazinul din curte și până la Curtea Constituțională…

Jale mare, așa-i?…

Dar întocmai cum vrea poporul cel lehămetit de tot, de toți și de toate, însă parcă îi este rușine să spună- să-i vedem scoși câte unul în față, cu țeapa între două emisfere moi și… (cunoașteți procedura): Sus cu ei!…

Imaginați-vă ce priveliște… motivațională!

[Ingrați și cruzi mai suntem, fraților!…]

P.S. Cu ceva timp în urmă, un expert priceput, pe care să-l tot asculți, zicea că moldovenii n-ar avea idoli politici, în afară doar de domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt, care însă nu mai e actual în aceste vremuri.

O fi…

Și, la o adică.., cu ce avem (mai bun), cu aceea defilăm.

Or, vorba vine, „de unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.”

Și nici nu dă!…