www.coment.md

Opoziţia pro-europeană din Moldova se confruntă cu mai multe probleme serioase, ceea ce îi afectează poziţiile, dar şi perspectivele electorale. La aceste probleme ne vom referi în rândurile de mai jos. 

Principala armă de luptă politică a opoziţiei pro-europene, în ultima perioadă, sunt protestele. Însă, opoziţia pro-europeană are doar capacitatea de a scoate lumea în stradă (şi această capacitate e doar parţială). În schimb, atunci când este vorba despre gestionarea energiei maselor pentru a atinge careva rezultate sau de asigurare a continuităţii şi finalităţii unor procese politice ce ţin de proteste, opoziţia pro-europeană are probleme serioase. Dacă nu le va rezolva, riscă să se compromită în ochii alegătorilor pro-europeni care mizează pe eficienţa protestelor, iar aceasta se va expune asupra rezultatului său electoral. 

O altă mare problemă a opoziţiei pro-europene este capacitatea slabă de penetrare în teritorii. Aceasta nu se poate lăuda nici cu structuri teritoriale puternice şi ramificate şi nici că ar avea mecanisme eficiente pentru a-şi duce mesajele la alegătorii de la sate (cu excepţia unuia sau a două posturi tv). Astfel, în mare parte politica sa se face în Chişinău şi în unele centre raionale. Dacă nu va soluţiona această problemă, opoziţia pro-europeană riscă să aibă un sprijin electoral extrem de redus în teritorii.

Încă o mare problemă a opoziţiei pro-europene este calitatea scăzută a potenţialului uman. Chiar dacă are în rândurile sale şi unele nume grele, totuşi opoziţia pro-europeană nu dispune de o echipă de profesionişti (cel puţin nu afişează acest lucru în public) care să poată fi prezentată ca o alternativă celor ce conduc la moment ţara.

O altă mare problemă a opoziţiei pro-europene este lipsa totală de acces la resursele administrative. Partidele care reprezintă în prezent opoziţia pro-europeană nu au participat la precedentele alegeri locale şi nu au reprezentare în organele administraţiei publice locale (cu excepţia unor aleşi locali ce au aderat ulterior la respectivele partide), după cum nu sunt reprezentare nici în Parlament şi nici în Guvern. Iar în Moldova resursele administrative joacă un important rol din punct de vedere electoral.

Încă o problemă a opoziţiei pro-europene este că are un acces extrem de limitat la mijloacele de informare în masă, controlate în mare parte de guvernare sau de forţe care nu au nimic în comun cu opoziţia pro-europeană. Iar fără mass-media e foarte greu să-ţi promoveze mesajele, poziţiile, platforma, ceea ce nu are cum să nu se expună asupra rezultatului electoral.

O altă mare problemă a opoziţiei pro-europene ţine de rivalitatea internă dintre partidele ce o reprezintă. Deşi partidele ce formează opoziţia pro-europeană încearcă să se manifeste ca un tot întreg şi să transmită un mesaj clar electoratului pro-european că sunt unite, totuşi, periodic, rivalităţile dintre ele ies în evidenţă. Dacă aceste rivalităţi se vor acutiza odată cu apropierea alegerilor, aceasta ar putea compromite serios şansele electorale ale opoziţiei pro-europene.

Şi, în final, trebuie de menţionat problema de imagine cu care se confruntă opoziţia pro-europeană, în general. Guvernarea promovează masiv mesajul că vinovată de stoparea ajutorului financiar al UE pentru RM este anume opoziţia pro-europeană, concluzionând că astfel opoziţia a mers împotriva propriei ţări, a interesului cetăţenilor. Dacă nu vor reuşi să combată această teză până la alegeri, opoziţia pro-europeană se va confrunta cu mari probleme.

Probabil, opoziţia pro-europeană are şi alte probleme, dar, cu siguranţă, acestea sunt cele mai importante.