Deputatul PSRM Petru Burduja a criticat, în cadrul ședinței plenare, proiectul de lege care ar urma să simplifice mecanismul de comercializare a produselor agricole, dar care, în realitate, ar putea îndepărta și mai mult producătorii locali de piață.

Petru Burduja a subliniat faptul că soluțiile propuse sunt rupte de realitățile în care activează fermierii:
„Dacă considerați că producătorul agricol lucrează pe câmp și, în același timp, citește buletinul achizițiilor publice și știe unde se vinde cartoful și unde ceapa, vă înșelați profund. Atunci când ajunge la etapa de vânzare, singura sa platformă este piața angro”.

Anume acolo producătorii se confruntă cu intermediari și sunt nevoiți să-și vândă produsele la prețuri reduse, pentru ca ulterior să le regăsească pe piață la prețuri de câteva ori mai mari.

Petru Burduja a menționat că, în ansamblu, ideea proiectului de lege merită atenție, însă modul de implementare ridică semne serioase de întrebare. Totodată, el a subliniat caracterul politic al inițiativei, care dublează măsurile propuse anterior, inclusiv proiectele PSRM privind asigurarea unei cote de 50% produse autohtone pe rafturile magazinelor, precum și acordarea unei marje preferențiale de 15% pentru produsele autohtone în cadrul achizițiilor publice.

Făcând referire la avizul Guvernului, deputatul a evidențiat lipsa unor parametri esențiali de implementare:
„Nu este clar care va fi spațiul fizic pentru vânzări, care sunt termenele de implementare a lanțurilor de aprovizionare în domeniul alimentației publice și care sunt criteriile de selectare a acestor lanțuri”.

El a subliniat că mecanismele propuse ar putea îndepărta și mai mult producătorii locali de piață.

În concluzie, deputatul a declarat că inițiativele aparent atractive pot genera efecte negative:
„La prima vedere pare că vrem să ajutăm, dar, în final, riscăm să îngropăm și mai mult producătorul local”.

Ca exemplu, deputatul a invocat deciziile anterioare din sectorul energetic:
„Amintiți-vă de proiectul 176 privind piața benzinei și motorinei, când volumele au fost reduse de la 5 mii la 1 mie de tone. Părea o măsură atractivă, dar dacă astăzi s-ar fi menținut cerința de 5 mii de tone stocuri, nu am fi avut asemenea fluctuații semnificative ale prețurilor la carburanți”.

În final, Petru Burduja a făcut apel la o abordare mai echilibrată în elaborarea inițiativelor legislative.