Irina Vlah, liderul Partidului Republican „Inima Moldovei”, afirmă că reforma administrației publice locale, inițiată de Guvern, este o reformă compromisă din start și propune ca procesul să fie pus pe pauză. 

„Reforma administraţiei publice locale, anunţată cu mare tam-tam de către guvernare, riscă să devină un mare eşec. Şi aceasta pentru că până acum nu este clar care e conceptul pe care-l promovează guvernarea şi care sunt efectele scontate. Mai mult ca atât, deşi Guvernul susţine că a organizat o mulţime de consultări publice la tema acestei reforme, nici până acum nu este clar dacă va fi implementată o reformă a administraţiei publice locale sau o reformă administrativ-teritorială. Însăşi, reprezentanţii guvernării se încurcă în declaraţii şi se contrazic reciproc atunci când vorbesc despre preconizata reformă. Unii spun că vor fi comasate doar primăriile, alţii – că în rezultat numărul de raioane va fi redus până la 10, a treia categorie că, în genere, raioanele vor fi lichidate, iar în locul lor vor apărea cinci mari regiuni etc. Într-un cuvânt, situaţia legată de preconizata reformă este una extrem de confuză şi nimeni nu se grăbeşte să introducă o claritate cât de cât, iar aceasta ridică mari semne de întrebare referitor la evoluţia lucrurilor în continuare”, a declarat ea.

Politiciana spune că tot mai des răsună opinia că scopul real al preconizatei reforme este aducerea autorităţilor publice locale sub controlul total al puterii centrale.

„Se vehiculează ideea că numărul primăriilor va fi redus cu circa două treimi (adică, vom avea circa 300 de primării în loc de 898 câte sunt acum). 300 de primari sunt mai uşor de controlat decât aproape 900. Mai ales că, în paralel cu pretinsa reformă, guvernarea a pregătit un proiect de lege care să permită Parlamentului să suspende activitatea primarilor, ceea ce e un non-sens, căci primarii sunt aleşi direct de oameni şi Parlamentul nu ar trebui să se implice şi să modeleze voinţa cetăţenilor după bunul său plac. În context merită menţionată şi veşnica pârghie de control pe care o are guvernarea în raport cu autorităţile locale – mijloacele financiare direcţionate spre teritorii din bugetul de stat”, a adăugat lidera.

Potrivit spuselor sale, „preconizata reformă nu răspunde nici la cea mai importantă întrebare care apare în astfel de situaţii: Vor avea noile unităţi administrativ-teritoriale capacitatea de autogestiune? Va exista suficient potenţial economic la nivel local pentru a asigura o dezvoltare reală a teritoriilor? De asemenea, nu e clar dacă în procesul de elaborare şi implementare a reformei se iau în calcul tendinţele demografice tot mai pronunţate din ultimii ani. Nu e clar nici în ce măsură se respectă standardele internaţionale în materie de autonomie locală, în special cele promovate de Consiliul Europei. Acestea sunt doar câteva exemple care arată cât de confuză e  situaţia legată de preconizata reformă a administraţiei publice locale, dar întrebări sunt mult mai multe. În loc să dea răspunsuri clare la toate aceste întrebări, guvernarea induce tot mai mult haos şi incertitudine, ceea ce alimentează temerile că, de fapt, scopurile urmărite sunt cu totul altele decât cele declarate”.

„În această situaţie, propunerea mea este să punem pe pauză preconizata reformă. Căci, dacă avansăm având toate aceste suspiciuni şi întrebări fără răspuns, s-ar putea ca lucrurile să scape de sub control. Între timp, solicit guvernării să vină cu o adresare oficială către Congresul Puterilor Locale şi Regionale a Consiliului Europei (CALRE), prin care să ceară delegarea unui grup de experţi relevanţi care să ajute la clarificarea situaţiei, la stabilirea unui concept clar în baza căruia să fie implementată preconizata reformă. Doar aşa ne vom convinge că vom avea de a face cu o autentică reformă, în interesul cetăţenilor şi conformă standardelor internaţionale, dar nu cu un nou joc politic, cu interese partinice ascunse”, a mai spus Irina Vlah.