Noul Premier, Vasile Tofan a prezentat politica fiscală pentru anul viitor, una din prevederile căreia ţine de introducerea TVA şi a unei taxe de 12 lei pentru fiecare colet livrat de platformele internaţionale de comerţ online. Deşi Premierul a spus clar că această măsură este pentru a asigura concurenţa loială şi a proteja comercianţii locali, în spaţiul public se fac diverse interpretări. Unii calculează cât va obţine bugetul de stat suplimentar de pe urma aplicării taxei menţionate şi a TVA, alţii – cât vor plăti în plus cei ce fac comenzi pe platformele internaţionale de comerţ online etc. Desigur, toate aceste momente sunt importante, dar în acest caz concret trebuie să punem în capul mesei anume argumentele ce ţin de necesitatea asigurării concurenţei loiale, or, în prezent, comercianţii locali sunt evident dezavantajaţi.

Riscând să fiu acuzat de lipsă de modestie, voi aminti că eu am fost cel care a abordat problema în premieră, încă acum un an şi jumătate. De aceea, am considerat necesar să reamintesc unele din argumentele şi propunerile (din partea mediului de afaceri) cu care am operat atunci. Concurenţa neloială, la care s-a referit şi Premierul Tofan, constă în faptul că toţi importatorii moldoveni plătesc impozite şi taxe la import, spre deosebire de platformele de vânzări (atât americane, cât şi chineze). Astfel, povara fiscală face preţurile pentru acelaşi produs cu 30%-35% mai mari. Aceasta loveşte direct în micile afaceri şi în context ar fi de menţionat că în Republica Moldova peste 90% din afaceri sunt mici, o bună parte dintre care sunt în domeniul comerţului.

De notat ar fi şi faptul că, de la an la an, creşte atât volumul cumpărăturilor online, cât şi numărul de colete expediate de platformele internaţionale de comerţ online în Moldova. Şi cu cât mai mult cresc aceşti indicatori, cu atât creşte concurenţa neloială şi presiunea asupra comercianţilor locali. Dacă acum 10-11 ani în Republica Moldova erau expediate circa 40 000 colete anual, anul trecut, potrivit unor estimări, acest număr a ajuns la 12 milioane, iar în acest an ar putea creşte până la 13-15 milioane. De asemenea, dacă în 2025 volumul cumpărăturilor online a fost de aproximativ 14 miliarde de lei, potrivit unor estimări, în acest an am putea depăşi cifra de 17 miliarde de lei. Deci, vorbim de o piaţă paralelă, cu un regim de impozitare destul de lejer, care omoară piaţa pe care activează comercianţii locali. Iar ei sunt cei care creează locuri de muncă, achită impozite şi taxe, plătesc chirii, contribuind astfel la dezvoltarea altor domenii de activitate economică.

Acum un an şi jumătate, eu am făcut publice o serie de propuneri relevante ale mediului de afaceri, care ţin de comenzile de pe platformele internaţionale de comerţ online. Voi aminti şi cu această ocazie despre ce propuneri e vorba:

– Introducerea TVA la toate bunurile din țări terțe (non-UE), indiferent de sumă;

– Introducerea taxelor vamale la toate mărfurile din țări terțe cu valoarea de peste 150 de euro (la etapa inițială, se impune eliminarea pragului de preț sau unificarea standardelor cu UE);

– Introducerea înregistrării obligatorii a marilor platforme de tranzacționare pentru plata TVA pentru toate bunurile online;

– Unificarea importurilor efectuate de persoane juridice și persoane fizice;

– Asigurarea traducerii instrucţiunilor în limba de stat, așa cum fac importatorii moldoveni;

– Echivalarea cerințelor de import pentru medicamente și suplimente alimentare.

Prin intenţia de a aplica taxa pe colet şi prin introducerea TVA la achiziţiile de pe platformele internaţionale de comerţ online, autorităţile fac un pas important spre scăderea presiunii care există la moment pe micii comercianţi locali. Dar problema va mai rămânea actuală şi ea va trebui tratată cu mare atenţie şi în continuare. Pentru că miza e una enormă – asigurarea concurenţei loiale şi protejarea comercianţilor locali.

Mircea Baciu, antreprenor din Republica Moldova