Igor Volnițchi

Vineri, am mers la Inspectoratul Fiscal din sectorul Râşcani pentru a înregistra un contract de comodat şi m-au surprins plăcut schimbările ce au avut loc între timp, adică de la precedenta mea vizită la această instituţie.

În primul rând, m-a surprins amabilitatea colaboratorilor. Dacă anterior mulţi dintre ei se uitau la contribuabili „ca Lenin la burjuazie”, tratându-i „ca pe nişte proşti care idee nu au cum se completează anumite documente şi consumă timpul preţios al funcţionarilor”, acum nici urmă de astfel de atitudine. Din contra, colaboratorii, foarte binevoitori, nu doar te ajută să te clarifici cu actele pe care trebuie să le completezi, dar şi îţi explică toate aspectele ca nu cumva să ţi se creeze impresia că semnezi pentru ceva ce nu cunoşti. În timp ce mi se explicau unele aspecte ce ţin de contractele de comodat, la masa de alături unui domn i se explicau aspecte ce ţin de perfectarea corectă a contractelor de donaţie, inclusiv prin prisma obligaţiilor fiscale.

În al doilea rând, m-a surprins atitudinea colaboratorilor Fisc care lucrau cu cetăţenii ce depuneau declaraţii pe venit. Sub ochii mei, doi contribuabili au fost ajutaţi să completeze pe loc declaraţia pe venit (pe când anterior de cele mai dese ori erai trimis în coridor să te descurci singur şi să vii cu declaraţia gata completată), în paralel explicându-le noua modalitate de impozitare a veniturilor persoanelor fizice, intrată în vigoare în toamna anului trecut.

În al treilea rând, m-a surprins atitudinea colaboratorilor Fisc faţă de „cadouri”. Un bătrânel, căruia o colaboratoare fiscală i-a ajutat să completeze nu ştiu ce document, a scos din sacoşă o ciocolată şi a spus că „asta e pentru că aţi completat în locul meu”. Colaboratoarea Fisc-ului i-a întors ciocolata şi i-a spus că, chiar dacă acesta e doar un mic semn de atenţie, ea nu are voie să-l accepte, conform legislaţiei. Am decis să fac şi eu un test şi i-am dat o carte scrisă de mine inspectorului fiscal care m-a ajutat. Acesta mi-a spus respectuos că, chiar dacă vede că e o carte scrisă de mine şi ar citio-o cu plăcere, din păcate nu o poate accepta.

Am petrecut la Fiscul de la Râşcani cam jumătate de oră, timp în care am tras cu ochiul şi urechea la tot ce se întâmpla în jur. Spre deosebire de alţi ani, am văzut doar inspectori fiscali binevoitori şi contribuabili mulţumiţi, care părăseau instituţia cu zâmbetul pe buze. Ce s-a întâmplat între timp cu Fisc-ul, nu pot să-mi explic. Dar, cu siguranţă, schimbări în bine au avut loc.