Nicolae Apostu

I se mai zice graficul proporțiilor sau diagramă radială. Dar Plăcintă proporțională sună parcă mai apetisant.

Diagrama plăcinta de mai jos, cred o știu mulți, dacă nu toți care vor citi acest articol

Asta e rezultatul alegerilor din 2019 de la noi.
Și multor nu le-a plăcut (deși pentru mulți alții rezultatul e unul bun).
Dar eu am să zic banalul: aceasta este societatea din Republica Moldova în 2019. Așa arată acei care vor au vrut să mai decidă ceva pentru și în țară.

35% sunt acei care vor salvare de la fratele mare din est. Și încă lor le este clar și înțeles un dialog simplu, cu un pic de forță, cu un pic de discriminare etnică. Mulți din ei sunt oameni simpli, pentru care un smoothie nu e mai bun cu nimic decât кисель-ul.

30% votează puterea – cine e la putere acela trebuie votat.

26% – idealiști, ca mine și poate ca tine, care speră că iată-iată a apărut o nouă forță politică care ar putea schimba în bine situația din țară nu prin acțiuni magice, dar pur și simplu oferind un cadru civilizat și corect pentru toți. Chiar și după toate frecușurile pe care le-am luat din 2009 (iar unii din 2005) până acum continuăm să sperăm.

10% sunt acel cetățean turmentat care nu prea se orientează în realitate, dar sunt gata pentru o pomană să voteze cu cine trebu, când trebu. Aici au intrat și independeții votați dubios dar și prietenii lui șor.

Evident că în aceste cifre au fost și încălcări și fraudări în alegeri. Dar eu cred că asta cam este imaginea social-politică a țării, chiar dacă tare nu vreau să accept asta.
Dezbinați, dezorientați și un pic pierduți după 10 ani de nu-știu-ce-numai-nu-țară.

Și da: cuiva tare îi convine așa dezbinare, numai nu nouă. Pentru mine personal – această plăcintă este otrăvită.