Dumitru Spătaru

Opoziţia pro-europeană a anunţat un nou protest împotriva guvernării pentru data de 26 august şi acest protest ar putea, în mare parte, da tonul noului sezon politic care va începe în septembrie. La moment există câteva posibile scenarii legate de protestul din data de 26 august şi la ele mă voi referi în rândurile de mai jos.

Scenariul 1 – Protestul va fi unul de amploare, dar va decurge paşnic. În acest caz, cel mai probabil, guvernarea va ignora revendicările protestatarilor (cum a mai făcut-o şi anterior). La rândul său, amploarea protestului va transmite un puternic mesaj mobilizator electoratului pro-european şi va determina liderii opoziţiei pro-europene să mai organizeze astfel de proteste în continuare. Iar organizarea unor proteste periodice de o amploare semnificativă ar da peste cap agenda guvernării, determinând-o să fie cu ochii pe opoziţia pro-europeană. Astfel, opoziţia pro-europeană ar putea intra pe valul protestelor în campania electorală a alegerilor parlamentare, ceea ce s-ar putea expune benefic asupra rezultatului său electoral.

Scenariul 2 – Protestul va fi unul paşnic şi mic ca amploare. În acest caz, guvernarea va considera că riscul revoltelor populare este unul mic, aproape inexistent şi va purcede la implementarea propriei agende, ignorând protestele, chiar dacă acestea vor mai fi organizate de opoziţie. Pentru opoziţia pro-europeană va fi clar că trebuie să schimbe tactica şi că protestele nu mai pot fi principala sa armă politică. Nu este exclus că un protest de o amploare mică ar putea spori apatia politică în rândurile electoratului pro-european.

Scenariul 3 – Protestul, indiferent de amploarea sa, se va lăsa cu violenţe. În acest caz, partea care va genera violenţele va ieşi în pierdere de imagine şi de poziţii. Violenţele din partea guvernării ar putea fi acea scânteie care ar detona butoiul cu pulbere din societatea moldovenească. Or se ştie că nemulţumirea faţă de actuala guvernare e la cote maxime. Violenţele din partea protestatarilor ar putea discredita mişcarea protestatară şi determina scăderea sprijinului public pentru protestele ulterioare. Totodată, este foarte important ca opoziţia să se convingă că în tabăra sa nu vor fi infiltraţi provocatori. Infiltrarea provocatorilor în rândurile protestatarilor este o practică aplicată pe larg în toată lumea, iar scopul său este anume discreditarea protestelor.

Scenariul 4 – Indiferent de amploarea protestului, opoziţia pro-europeană ar putea decide trecerea la proteste non-stop. Anterior, opoziţia pro-europeană a mai procedat astfel, instalând un orăşel de corturi în Piaţa Marii Adunări Naţionale şi protestând permanent. Dacă va merge pe această cale, opoziţia pro-europeană va reuşi să menţină o anume stare de spirit în societate, care o poate favoriza în perspectiva alegerilor parlamentare.

Scenariul 5 – Indiferent de amploarea protestului, opoziţia pro-europeană ar putea decide trecerea acestuia la o nouă etapă. Spre exemplu, anterior unii reprezentanţi ai opoziţiei pro-europene au vorbit despre o posibilă înlocuire a protestului clasic cu acţiuni ce se încadrează în conceptul „nesupunere civică”. Dacă acest lucru se va întâmpla, vom asista la trecerea luptei dintre opoziţia pro-europeană şi guvernare la un nou nivel, iar aceasta numaidecât îşi va spune cuvântul şi asupra campaniei electorale a alegerilor parlamentare, dar şi a rezultatului scrutinului în general.

Poate că sunt şi alte posibile scenarii, dar eu personal le văd doar pe acestea cinci. Însă şi ele arată că ne putem aştepta la orice urmări ale protestului anunţat de opoziţia pro-europeană pentru data de 26 august 2018.